Special / Seriale
Toți avem apocalipsele noastre
Lina Vdovîi
Ne-am întâlnit la Paris cu echipa serialului „The Leftovers” (da, și cu Justin Theroux!) și-am vorbit despre despărțire, moarte, religie, știință, despre demoni reali și demoni imaginari.
Ne-am întâlnit la Paris cu echipa serialului „The Leftovers” (da, și cu Justin Theroux!) și-am vorbit despre despărțire, moarte, religie, știință, despre demoni reali și demoni imaginari.
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
Marele Artan despre primul lui job de greiere și primul lui job de furnică, de la Marea Neagră, în Combinatul de la Călărași.
O fotografă pornește într-o căutare identitară alături de o tânără din Marea Britanie, adoptată acum mulți ani de la Craiova.
Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate.
O echipă de antropologi și sociologi au creat documentarul „Harvesting Solidarity”, despre diaspora sezonierilor români în timpul COVID-19.
De vorbă cu jurnalista Hannah Jewell despre munca de documentare din spatele cărții „100 de femei afurisite”, despre rescrierea istoriei și responsabilitatea de a readuce la viață povești fabuloase ale unor femei uitate.
Documentarele selectate pentru ediția curentă a festivalului de film și drepturile omului reflectă tensiunea dintre individual și colectiv și vorbesc despre solidaritate și empatie, într-o lume în care crizele de tot felul se succed cu din ce în ce mai mare repeziciune.
Citește un fragment din cea mai recentă carte a jurnalistului britanico-ucrainean Peter Pomerantsev, despre un propagandist care a reușit să-l păcălească pe Hitler.
„De ce vocile unor oameni sunt auzite, iar ale altora sunt ignorate sau trecute cu vederea?” este întrebarea la care caută răspunsuri Shirish Kulkarni, jurnalist, cercetător și organizator comunitar din Marea Britanie. Într-o industrie a jurnalismului adesea definită de termene limită și o supraabundență de informații, Kulkarni propune un reset.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
De ce spun unii vorbitori de engleză „the” Ukraine, deși e greșit? Cum arăta țara vecină înainte de război și cine o iubea? O proză scurtă despre dragoste, depresie și patriotism.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Am mers la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad la aproape două luni după ce un elev a „dezbrăcat” cu ajutorul inteligenței artificiale 11 dintre colegele sale, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt: cum au reacționat instituțiile implicate și, într-un final, ce putem învăța dintr-o situație care încă nu și-a găsit rezolvarea nicăieri în lume.
Am vorbit cu scenografa Iuliana Vîlsan despre regizorii Radu Afrim, Mihai Măniuțiu și Radu Jude, dar și depre concretețe, flexibilitate și rigoare.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Cu ajutorul testelor ADN și al „săpăturilor” în registre vechi, o cercetătoare încearcă să-și cunoască istoria de familie.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
Festivalul de Film Documentar și Drepturi ale Omului One World Romania își începe a 19-a ediție „la limită”. Uite ce filme îți recomandăm noi din program și află cum poți să susții unul dintre cele mai statornic curajoase festivaluri de film de la noi.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
În vremuri de restricții și granițe închise, ție de ce oraș de pe lumea asta ți-a fost cel mai dor?
În februarie 2018, am călătorit peste ocean ca să mă-ntâlnesc cu John Oliver. Ce-am vorbit cu el, cine-i britanicul care-a schimbat felul în care ne uităm la știri și cum putem (putem?) face ordine în haosul din jur, află mai departe.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.