A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vorbit cu scriitorul care face umor la „Cațavencii” și am scris împreună despre el, inspirați de „Extraconjugal”, romanul pe care l-a publicat recent la Polirom.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
Am intrat în lanurile de jurnalism obscur în limba română şi-am ieşit cu o recoltă bogată de nelinişte, rugându-mă la Dumnezeu şi la Trump să mă apere de Satana. Adică de Soroş.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
Pe 9 iunie, am fost la un protest al extremei drepte și un marș pentru drepturile LGBT, la un miting politic împotriva „statului paralel” și la o piesă de teatru cu proțap pe bani publici.
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Muzeul Național de Istorie a României din București stă aproape închis de 17 ani și e personajul tăcut dintr-o poveste despre oameni care se ceartă și-apoi abia se mai salută pe holurile instituției în care lucrează.
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
Românii nu muncesc, România e plină de prostime și corectitudinea politică ne omoară. ONG-ista Elena Calistru și omul de comunicare Vlad Tăușance iau la bani mărunți poveștile naționale de adormit copiii.
Despre școala de arte din România și lucrurile de care ai nevoie ca să devii artist în lumea lui 2019.
Ți-am pregătit o listă cu 14 reporteri, de ieri și de azi, de la Brunea-Fox la Viorel Ilișoi.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
