Carte / Literatură
„Are și părțile lui bune”
Scena9
O poveste tulburătoare despre abuz, pornită de la o poveste adevărată. Citește un fragment din cartea „Tristul tigru”.
O poveste tulburătoare despre abuz, pornită de la o poveste adevărată. Citește un fragment din cartea „Tristul tigru”.
Gilbert Costache, model și actor rom stabilit în SUA, pregătește un roman autobiografic. De Ziua Rezistenței Romilor publicăm un fragment din acest roman, un capitol care se uită la cum a scăpat bunica sa de deportare.
Cu ce rămânem dintr-o carte odă pentru libertate, scrisă de un Ahmet Altan, un romancier turc încarcerat din motive politice.
Cum reprezinți ceva ce nu poate fi reprezentat? La școala de vară Linia Verde, 5 echipe de studenți au încercat să răspundă. Prin cadru a trecut și o turmă.
„O metropolă a fructelor și legumelor” din satul maghiar Tarcal, în regiunea viticolă Tokaj, îmbină ospeția cu teoria, grădinăritul organic, permacultura, biodinamica și arta, totul sub semnul diversității.
Centrul de Teatru Educațional Replika, care de 10+ ani pune luminile rampei pe comunități vulnerabile, a fost recent amenințat cu închiderea de către politicieni. De ce avem nevoie de astfel de spații culturale și ce pierdem pentru că nu avem o strategie națională coerentă de promovare a accesului la cultură sau sprijin pentru independenți?
Deși petrecem tot mai mult timp online, mai puțin de o tremie din cetățenii României au competențe digitale de bază - mult sub media europeană. Cu toate acestea, educația media lipsește din programele școlare. Am stat de vorbă cu cele câteva organizații care duc ABC-ul educației media mai aproape de copii, părinți și profesori.
Am revenit la Odesa sub asediu pentru a studia Arhivele Regionale. În plus, ce se întâmplă acum în Ucraina este istoria timpurilor noastre.
Un atac cu rachete rusești asupra unei pizzerii din Kramatorsk ucide 13 persoane, printre care și scriitoarea ucraineană Victoria Amelina. Printre supraviețuitori se află și scriitorul columbian Héctor Abad Faciolince. Experiența devine nucleul volumului „Acum și în ceasul morții”, o carte despre război, memorie și responsabilitatea martorului.
Dacă săptămâna trecută mi-am dat dizertația cu aproape 100 de recomandări de evenimente și filme, mă gândeam că se agită apele și pentru varianta locală, Dragobetele. Dar săptămâna asta îmi fac încălzirea pentru mărțișoriadă și încerc să vă mai salvez puțin cu niște altfel de propuneri.
Mătușa Encarna și comunitatea ei transformă marginalizarea în magie. Citește un fragment din romanul „Reginele din Parcul Sarmiento", unde durerea și excluderea devin forțe care creează familie, ritual și bucurie.
Artiști: Lucian Barbu, Vlad Cocieru, Anca Țintea, Matei Dumitriu. Expoziție curatoriată de SLPOVR Project.
Lui Eugen Raportoru i se spune „pictorul suburbiilor”. Pânzele sale arată fosta mahala bucureșteană, în care artistul și-a petrecut copilăria, demolată în anii 80. După ani buni în care a lucrat ca zugrav, cărăuș sau salahor, la peste 40 de ani a decis să se dedice picturii. De atunci, a devenit artist cu normă întreagă. L-am vizitat în atelierul lui din București.
L-am vizitat pe pictorul Ștefan Câlția în atelierul său ascuns în inima Bucureștiului, cu puțin timp înainte de cea mai mare expoziție a sa de până acum. „Transilvania | Extravaganza” se deschide azi la Sibiu.
Patru veri am muncit în hoteluri din Franța, alături de mama, frații mei și câțiva oameni din satul nostru. Doar așa puteam strânge bani pentru facultate. Mă întreb de ce am rămas, deși m-am simțit exploatată. Munca asta făcută în tăcere, fără martori, încă mă urmărește. Ce vei citi sunt însemnări din jurnalul pe care l-am ținut în acești ani.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
Ce drepturi ar trebui să aibă râurile? Cine le poate proteja? Citește în avan-premieră un fragment din „Sunt râurile vii?", un roman despre cum poate arăta viitorul naturii.
★★★★★☆☆☆☆☆
O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Vreau să te conving s-o citești pe câștigătoarea Nobelului pentru literatură din 2015, pentru că a scris cea mai complexă istorie emoțională a URSS, țesută din vocile martorilor dezastrelor sale.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
În loc de o mare ruptură, ne fărâmițăm treptat, lăsând câte puțin din noi peste tot pe unde trăim.
★★★★★☆☆☆☆☆
Colajele lui Ion Bârlădeanu nu te mai lasă să te uiți nici la reviste, nici la bucățile de articol tabloid de pe Facebook cu aceiași ochi.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.