Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
În praful istoriei noastre recente, am dat peste Coruț. Pavel Coruț. Scriitor și fost contraspion.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
Am vorbit cu cinci jurnaliști din țări unde presa a fost pusă sub asediu. I-am întrebat cum se simt făcându-și onest meseria, zi de zi, în contexte nedemocratice, ce îi motivează să continue și, mai ales, cum s-a ajuns aici?
Într-o săptămână istorică, artistul portorican a luat premiul Grammy pentru Albumul anului și va urca pe scena de la Super Bowl — și toate astea în spaniolă. Cântă trap și reggaeton și nu se sfiește să-l critice pe Trump. Ce ne spune ascensiunea lui fulminantă către succes despre cine are voie să fie vizibil în centrul culturii americane?
Am vorbit cu mai multe calfe din Sibiu și i-am observat la muncă. Așa am pătruns într-o lume a meșteșugurilor vechi de sute de ani și a aventurilor moderne.
Locuitorii Aradului vor să salveze Teatrul Hirschl, poate cel mai vechi teatru din România, aflat de mulți ani într-o stare gravă de degradare.
Povestea unei tinere care n-a avut șansa să se simtă copil.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
La tabăra Oglinzi din județul Neamț, laboratorul de arte performative Reactiv împinge sensibilitatea adolescenților din toată țara dincolo de ceea ce știu deja despre a fi pe scenă.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Regizorul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă discută despre noua lor colaborare, scurtmetrajul „Plan Contraplan”, care juxtapune imaginile realizate de fotograful american Edward Serotta pe durata unor călătorii în România anilor optzeci cu pozele de filaj pe care i le-a făcut pe ascuns Securitatea.
În ultimii 20 de ani, Dragoș Lumpan a bătut vreo 50.000 de kilometri prin șase țări, a filmat și a fotografiat generații de oi și capre, pentru a fi martor al unei practici vechi, care stă să dispară: cea a drumurilor sezoniere ale turmelor între spațiile de păscut și cele de iernat.
În programul lor politic, UNIT se declară „ÎNTÂIUL” și singurul partid care a folosit inteligența artificială în politica din România. Adaugă că, prin intermediul datelor și informațiilor oferite de IA, vor lua cele mai bune hotărâri pentru români. Partidul susține că IA poate lua decizii mai bune tocmai pentru că nu are interese personale, obligații sau relații de influență. Pe scurt, mesajul este simplu: IA e mai onestă ca politicienii noștri sau, cel puțin, asta sugerează partidul.
M-am dus la Iași ca să iau pulsul scenei literare din România și m-am întors cu bagajul plin: poezii inedite, 4 romane bune și un muzeu posibil, memorabil.
O mișcare pro-viață, sprijinită de către SUA și finanțată cu bani locali, se dezvoltă în România.
AI-ul a infestat, ca un virus globalist de ultimă generație, fix genul muzical care se leapădă de Satana tehnologiei, predică întoarcerea la rădăcini ca răspuns la perversiunea sexo-marxistă și strigă „Tradiții adevărate” din toți algoritmii.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
Vara aceasta, Festivalul de Jazz de la Gărâna împlinește 30 de ani de când aduce, la mijloc de vară, improvizația,
La Jazz in the Park, am stat de vorbă cu Lisa Simone despre cum și-a găsit drumul în muzică la mai bine de 40 de ani, după un ocol în Forțele Aeriene Americane și pe Broadway. Dar mai ales despre cum a reușit să facă pace cu moștenirea lăsată de mama ei, legendara cântăreață și activistă Nina Simone.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
Despre cenzură, alegeri și cinema cu Iosif Demian, regizorul filmului „Baloane de curcubeu”. După nenumărate tăieturi impuse de cenzori, peste 3 decenii de uzură și atacul unei ciuperci australiene, filmul a fost recent restaurat.
Am invitat cercetători bărbați din diverse centre universitare din țară să scrie despre lipsa scriitoarelor din manuale și programă. E absența lor o problemă?
La final de ianuarie, am fugit de la cursul de rusă ca să moderez o discuție despre putere cu un american. John Freeman e scriitor, jurnalist, critic literar, editorul antologiilor Freeman’s.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
