Viață&co / TV
Insula memelor, imaginilor și relațiilor toxice. Și a iubirii
Oana Filip
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
De-a lungul ultimelor luni, ne-am propus să înțelegem ce presupune procesul consolidării, atât din perspectiva celor ce au trecut sau trec prin această experiență, cât și a celor ce gestionează astfel de lucrări.
Pe TikTok lumea îți arată cinci semne că ai ADHD, OCD, borderline, anxietate sau depresie. O groază de guru îți promit că au găsit calea spre eliberare emoțională și o poți debloca și tu dacă cumperi acel curs de wellness la 100 lei sau dacă mergi într-un retreat scump, ambalat drept o experiență către tine și sufletul tău. Cu fiecare scroll găsești câte un mic ghid pentru a-i înțelege pe ceilalți sau, invers, cineva îți vinde un mic ghid pentru asta. Ce rămâne cu noi din toată această comercializare a limbajului psihoterapeutic?
Citește un fragment din volumul toereticianul anarhist David Graeber și descoperă de ce lumea merge așa cum merge.
Un fragment din cartea uneia dintre cele mai curajoase voci din literatura indiană și a activismului pentru dreptate și drepturile omului.
Am stat de vorbă cu Ion Vianu, psihiatru, scriitor și disident emigrat din România în anii ‘70. De la începuturile psihiatriei în România, până la pandemie.
În ultimele luni, mari companii din Germania și Belgia au fost zguduite de acuzații de rasism, hărțuire sexuală și bullying.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
L-am vizitat pe artistul Ștefan Ungureanu în atelierul acestuia din centrul capitalei.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
O profesoară de română din Șomcuta Mare îi învață pe străinii care caută azil în țara noastră cum să ne vorbească limba. La schimb, ei o ajută să descopere noi lumi.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
În 2023, o lege care încerca să prevină separarea forțată a copiilor de familiile lor a fost ținta unei intense campanii de dezinformare orchestrată de politicieni populiști. La umbra discuțiilor aprinse din societate, campania a dat roade în rândul romilor, alimentând fricile și furiile unei comunități abandonate de legiuitorii țării.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
Anul trecut, regizoarea Alexandra Badea a decis să candideze pentru conducerea Teatrului Național din București (TNB). Cum a arătat experiența sa?
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
În al doilea episod al seriei despre Pavel Coruț, scriitor prolific și contraspion, aflăm cine sunt bubulii și care sunt „interesele mari la mijloc” care vor să destabilizeze și astăzi România.
O psihologă din Slobozia face educație emoțională cu agresorii, în încercarea de a reduce violența domestică. Cum se traduce munca ei în viața unei familii zdruncinate de scandaluri?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.