A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Ediția anuală a Astra Film Festival, unul dintre cele mai statornice festivaluri de documentar din România începe pe 17 octombrie și ține până pe 25. V-am pregătit o scurtă listă de recomandări de documentare din programul actual — și ne vedem la Sibiu!
Sărăcia se naște din lipsa banilor, iar apoi se hrănește cu rușinea de a nu avea, teama de a fi judecat și efortul continuu de a ascunde de unde vii. Am vorbit cu jurnalista Miriam Davoudvandi, născută la București și crescută în Germania, despre prima ei carte, devenită bestseller, în care explorează toate aceste subiecte prin propria ei poveste.
În volumul său recent, „Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport”, Iulia Popovici încearcă să înțeleagă de ce au colaborat cu Securitatea artiști din lumea teatrului și cum pot fi citite astăzi alegerile lor. Am vorbit despre munca ei cu arhivele, despre informatori și nume de cod, despre Teatrul Național din București, defectări și turnee în străinătate, despre fascinația secretului, dar și despre diverse forme de putere mai mult sau mai puțin oculte.
Anul acesta, a doua ediție a festivalului underground ne:Bitef a avut loc în 20 septembrie, în ziua în care BITEF oficial se încheia. La festivalul underground au participat Milo Rau, Thomas Ostermeier, Gob Squad, Pussy Riot și alți artiști vest-europeni.
★★★★★☆☆☆☆☆
În filmul „NAZA" este mereu noapte: abia la final se face lumină, doar pentru a ni se dezvălui un peisaj devastat din Gaza, înregistrat cu telefonul – moloz, disperare și moarte. Cineaștii israelieni Rachel Szor și Yuval Abraham compun, din interior, un terifiant tratat despre ce se întâmplă atunci când paranoia și impunitatea își dau mâna spre a impune noua politică de stat.
Am discutat cu cercetătoarea Almut-Barbara Renger despre prejudecățile pe care le avem când vorbim despre mindfulness și despre efectele acestei practici asupra sănătății fizice și mentale. Despre ce o motivează să studieze în continuare religia, dar și despre ce poate face biserica astăzi pentru a repara nedreptăți din trecut.
Ce rămâne din muzica născută în jurul unei regine-poete? Un traseu pe urmele lui Carmen Sylva, printre seratele de la Peleș, prietenia cu Enescu, compozitorii români și europeni care i-au pus versurile pe muzică și un proiect care le readuce astăzi în actualitate.
O discuție cu Arundhati Roy, construită în jurul unor întrebări desprinse din mizele autobiografiei sale tulburătoare, la care autoarea răspunde cu aceeași fervoare și pasiune care se citesc în fiecare rând pe care îl scrie.
Matei Dima, aka BRomania, știe să aducă publicul la cinema. Mai greu îi e să facă filmul la care visează, fără să piardă niște sute de mii de euro. Am vorbit cu el despre hituri și flopuri, CNC și păcănele, critici, compromisuri și ambiția de a ieși din formula care l-a consacrat.
Scris de Jordi Casanovas în 2019, textul spectacolului „Haita” redă declarațiile reale din dosarul „La Manada” (Pamplona, 2016), un caz de infracțiune sexuală în grup, care a dus la redefinirea violului în legislația spaniolă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Digger", cel mai recent titlu semnat Alejandro Gonzalez Iñárritu, e despre un mare magnat al petrolului care incendiază planeta doar pentru a putea poza ulterior în salvatorul ei. Sperând să înfățișeze, din ambele părți, ipocrizia și derivele lumii contemporane, filmul face un du-te-vino între discursuri de semn contrar și sfârșește prin a-și săpa propria groapă.
Numele ei apare pe genericul a peste 100 de filme, dintre care o bună parte au adunat premii importante. Am vorbit pe larg cu Ada Solomon despre călătoria ei prin lumea filmului, revelațiile și frustrările muncii de producător, despre cum succesul poate uneori mai greu de gestionat ca eșecul și cum întâmpină întrebarea „Dacă vârful carierei mele a trecut?”.
Răscoala din 1907 și dezbaterile recente din spațiul public arată cum imaginea țăranului român a oscilat constant între idealizare și marginalizare socio-politică. Un istoric se uită la decalajul istoric și actual dintre mitul ruralității și realitatea comunităților de la sat.
Ce drepturi ar trebui să aibă râurile? Cine le poate proteja? Citește în avan-premieră un fragment din „Sunt râurile vii?", un roman despre cum poate arăta viitorul naturii.
Astronomul Ciprian Vîntdevară a pus pe harta cerului aproape o sută de stele variabile numite după Bârlad, orașul unde lucrează ca muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan”. Și, deși resursele de care dispune pentru cercetare sunt minime, tot el a făcut și una dintre cele mai importante descoperiri astronomice din România: a observat pentru prima oară o novă roșie, mult mai strălucitoare decât Soarele, a cărei lumină ajunge la noi de acum 21 de milioane de ani.
O cercetare despre adopții intrafamiliale ridică întrebări despre familia tradițională, un concept care domină discursul public din ultimii ani, în cadrul unui stat care se dorește cât mai încărcat de responsabilitatea de a-și îngriji cetățenii.
Până la 22 de ani, Mires Peniușkevîci a pus deja în scenă peste 15 spectacole în orașe ucrainene în care teatrele mai funcționează. Niciunul nu e despre escapism sau simplu divertisment; montările lui vorbesc despre crime împotriva umanității – război, nazism, Holocaust și represiune brutală. Nu toată lumea e încântată.
Am fost în Moldova ca să aflăm poveștile a trei femei care au crescut în anii ‘90-2000, cu mamele plecate la muncă peste granițe. Au preluat ele responsabilitățile de adult. Ce urme au lăsat anii de absență și cum se rescrie astăzi relația mamă-copil, atât între ele și mamele lor, cât și între ele și propriii copii?
Pe unele străzi din centru, primăria a eliberat trotuarele cu ajutorul stâlpișorilor și a trasat lângă borduri locuri de parcare cu plată. Mai multe piațete în care până recent mașinile parcau de-a valma au redevenit scuaruri cu bănci și ceva verdeață. Cum ar trebui să continue transformările acestea?
Anul acesta, Street Delivery Brașov a rămas fără strada pe care o pietonaliza de cinci ediții încoace. Într-un oraș în care autoritățile dispun atât tăierea copacilor, cât și pe cea a fondurilor pentru cultura independentă, o comunitate încă încearcă să-și recapete orașul.
Spectacol despre declinul satelor și despre cei care au rămas acolo până la final, „Ceilalți" funcționează ca un aparat de fotografiat performativ, prin mărirea unor detalii și panoramarea ansamblului, de la povești personale la paradigma politică a momentului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Sud-coreeanul Na Hong-jin revine după zece ani cu „Hope”, un proiect de o monstruoasă ambiție. Filmul morph-ează în delir de la o secvență la alta – începe ca o comedie cu copoi tembeli și crește până la invazia extraterestră a planetei –, impunându-se fără discuție ca trăsnaia cinematografică a anului.
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
