O plimbare prin parcuri bucureștene alături de Cristian Mihai, birdwatcher și fotograf de natură. Cristian a realizat o splendidă arhivă a vieții sălbatice care coabitează cu bucureștenii. A început în era comunistă, trecând prin interminabila tranziție neo-liberală și își continuă documentarea și astăzi.
Am urmărit 12 comedianți cu vechime și 10 debutanți, pentru a afla de ce râd românii la “stand-up comedy”.
În aproape un secol de viață, Alexandra Zahariadi, fost medic pediatru, a învățat ce înseamnă ca istoria să dea buzna peste tine.
Electro-experimental proaspăt, în stil de ani '70-'80, colorat de veșnica întrebare despre ipocrizia lumii în care trăim: „Dar cine sunt eu să judec?”
Am stat de vorbă despre știrile noastre de toate zilele cu artiștii Dan Perjovschi și Cristian Răduță, a căror expoziție de la Salonul de Proiecte o mai puteți vedea doar weekendul acesta.
Amintiri mai mult sau mai puțin reale, în care se întâlnesc un copil precoce, un profesor de religie, o haită de iepuri și un Iisus de pluș.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Părinți”, de Cristian Ban, vorbește despre noi, dar mai ales despre generația părinților noștri, pe care au înfrânt-o dictatura comunistă și anii sălbatici ai capitalismului postcomunist.
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
Am vorbit cu avocați, procurori, judecători, polițiști care lucrează în prevenția infracțiunilor de violență sexuală și activiste pentru drepturile femeilor și am analizat cazurile a două femei victime ale violului, unul aflat încă pe rol, iar celălalt soluționat prin clasare, pentru a înțelege procesul prin care trece o victimă a violenței sexuale atunci când depune o plângere și pentru a încerca să ne dăm seama unde se blochează atât de multe cazuri de viol în sistemul judiciar.
Anul ăsta Bookfest s-a lățit și vine și cu ceva titluri de cumpărat (un roman noir și poezie contemporană românească și traduceri cu titluri de vârf), plus o țară invitată (Suedia) cu o prezență ofertantă.
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
După un an de pandemie, introducerea în etică proaspăt publicată de Cristian Iftode e o unealtă de care avem nevoie mai mult ca oricând.
Cu aproape un eveniment pe zi, casa, dar mai ales curtea de pe I.L.Caragiale 32 îți face agenda culturală pe luna septembrie.
Spectacolul „Muzici și faze" nu are pretenția să redea cărțile lui Ovidiu Verdeș, nici măcar ca atmosferă, ci să arunce o privire din prezent către trecut, poate ca să reparăm ceva din fracturile generaționale.
"Sieranevada", filmul lui Cristi Puiu elogiat la Cannes, a fost filmat în apartamentul unui bătrân care murise de curând.
Am stat de vorbă cu Bogdan Dumitrache (Boogie), despre cum e să-ți joci cel mai mare coșmar - adică despre rolul lui din „Pororoca” (2017, r. Constantin Popescu).
Artista Alexandra Croitoru îi încurajează pe români să-și scrie singuri istoria într-o frescă a memoriei colective.
★★★★★☆☆☆☆☆
O carte despre România anilor '70, a cărei autoare se simte la fel de străină în comunismul românesc al anilor ʼ70 ca publicul de limbă engleză căruia i se adresează.
La 35 de ani de la revoluție, de ce insistă establishmentul artistic din România să facă filme despre comunism? De ce le face așa cum le face? Și, mai ales, de ce se supără când publicul le numește ca atare?
Alegoria are vânt din pupa: două filme ieșite în cinematografe în ultima perioadă vorbesc mai mult sau mai puțin pe ocolite despre panici, norme și dileme sociale acutizate. Te-ai prins?
★★★★★☆☆☆☆☆
Acum douăzeci de ani, filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, în regia lui Cristi Puiu, schimba definitiv fața cinemaului românesc. Astăzi, acesta se pregătește de un turneu omagial prin sălile noastre, prilej să îi admirăm, de la adăpostul timpului, căutările obsesive de pionierat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ultimul viking” e cel mai amuzant film despre traumă, boală mintală și Beatles pe care o să-l vedeți tot anul. Poate ne trebuie ceva similar și-n cinema-ul românesc.
Am învățat de la profesorul de filosofie Cristian Iftode că iubire fără imaginație nu există.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
