Istorie / Patrimoniu
Noi și clădirile noastre
Luiza Vasiliu
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
Cine mai are nevoie de Școlile Populare de Arte? Ce-i atrage pe tineri să cânte folclor? Am fost la Deva să aflăm.
Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Care-i legătura între Vlad Țepeș, președintele Kennedy, țigările Kent, Michael Jackson, Cristian Mungiu și Nicole Kidman?
84 de membri ai instituției au semnat un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”.
Fostul premier a dezbătut, cu invitați de seamă, rolul Culturii în aniversarea Marii Uniri, ocazie cu care s-a enervat puțin.
Care era statutul femeilor în societatea românească la 1918? Care a fost contribuția lor la Primul Război Mondial?
Anul trecut, am aniversat o sută de ani de la Marea Unire. Cum s-au schimbat obiceiurile noastre de consum cultural? Am luat pulsul țării într-un infografic.
Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
„Atlasul valorilor sociale”, primul studiu de acest fel din ultimii 25 de ani, își propune să explice cum a evoluat societatea după 1989 și cum arată mentalitățile sociale românești.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Fotografa Mihaela Noroc a călătorit în peste 70 de țări ca să arate cât de diversă e frumusețea feminină în proiectul „Atlasul Frumuseții”. Cea mai nouă carte a sa, „Lumea fetelor: Portrete și povești din jurul pământului”, e un dar pentru cei curioși să afle cum trăiesc fetele din jurul lumii.
Amintiri mai mult sau mai puțin reale, în care se întâlnesc un copil precoce, un profesor de religie, o haită de iepuri și un Iisus de pluș.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
În ultimii 10 ani, aproape o mie de delfini au fost găsiți eșuați pe plajele românești. Ca să înțelegem de ce, am vorbit cu activiști, cercetători și pescari. + O vizită la Delfinariul din Constanța, unde lucrează doi delfini imigranți.
Spre deosebire de Mediterana, Marea Neagră nu e parte din geografia și istoria noastră imaginară.
O călătorie în care am învăţat că jumătate din Delta Dunării este ceva mai tânără decât ne aşteptam şi că pericolele iminente care ne pasc din cauza neglijenţei umane sunt mult mai mari decât cele care au dus la extincţia dinozaurilor.
Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.