Exploratori / Centenar
„Am fost și femeie, și bărbat”
Andra Matzal
Ioana Panait s-a născut când Primul Război Mondial nu se sfârșise, iar istoria României unite nu începuse. Am fost s-o cunoaștem și să-i spunem povestea.
Ioana Panait s-a născut când Primul Război Mondial nu se sfârșise, iar istoria României unite nu începuse. Am fost s-o cunoaștem și să-i spunem povestea.
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am rugat cititorii să ne spună istoria lor cu dependența. Fiecare poveste adaugă o nouă dimensiune discuției despre adicții, atât de necesară pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la noi, la consum, la cei din jur și la cei responsabili de politicile publice în sănătate.
„Human Scale” este proiectul prin care România e prezentul anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Am stat de vorbă cu cei care l-au conceput, pentru a înțelege mai bine cum poate redeveni omul măsura lucrurilor când vine vorba de arhitectură și spațiu construit.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
Am vorbit cu absolvenți de teatru și de arte vizuale, ca să aflu mai multe despre ce înseamnă să fii un artist în devenire în România și despre relația dintre educație și muncă după facultate.
Un tur ghidat prin viața unui creator care a știut să concilieze paradoxurile cu grație, punând totul în slujba cinemaului.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Am încercat să vedem aici care este stadiul acestei reforme acolo unde ea a început, ce se poate face, ce blocaje sunt și cum pot fi ele depășite.
Un interviu de citit pe îndelete cu scriitorul francez Jean-Baptise Andrea, câștigătorul Premiului Goncourt din 2023, despre romanul său premiat, în care explorează puterea imaginației și frumusețea de a păstra, după ce crești, imaginea vie a copilului care ai fost.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Unul din cei mai buni autori europeni de reportaje scrie lucid și empatic despre noile tradiții ale înmormântărilor.
Doi tineri artiști din Cluj își pregătesc cariera în artele spectacolului. Pe lângă resursele puține cu care trebuie să se descurce, mai au de înfruntat acuzațiile conservatorilor, care au depus plângere la poliție împotriva lor.
În care o antropologă din România face drumul Vietnam-Japonia în plină pandemie, navigând printre restricții.
Află cine-s avertizorii de integritate, ce face teatru documentar și unde-i decorația de la Iohannis.
Citește un fragment din cartea „Aicea-i și raiul, și iadul”, ca să afli cum a ajuns o femeie romă din Moldova la facultate în State, în ciuda discriminării și a rasismului cu care s-a confruntat.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Într-un climat profund polarizat, în care refuzul de a-l asculta pe celălalt alimentează ura, Rau insistă aducă în arenă indezirabilii de o parte și alta a baricadei, să forțeze limitele instituțiilor și pe cele artistice, să sfredească vâna atrofiată a teatrului până dă de viață.
Pentru ultimele zile de vară, am rugat trei prozatori contemporani să scrie despre anotimp în orice fel vor ei. În proza lui Dan Panaet, un jurnalist prost plătit și cam împotmolit în propria viață se trezește într-o vară bucureșteană fără bani și cu mult prea mult timp liber. Însă așa ajunge să-și descopere marea misiune în viață.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.