O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Voi la ce cărți reveniți? Am invitat mai mulți scriitori/ & scriitoare să vorbească despre ce înseamnă pentru ei/ele actul (re)citirii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
După cinci ani agitați, America are un nou președinte. Va reuși Biden să dezvrăjească SUA de iluzia minciunilor țesute de Trump?
Am încercat să aflu ce se întâmplă în creier când ne uităm la o pictură. Așa am aflat că artiștii ar fi primii neurocercetători.
Cartea, pe baza căreia Sean Penn a regizat un film, spune povestea dureroasă a unui tânăr care a renunțat la o viață așezată și previzibilă, pentru o aventură liberă în sălbăticie.
Uniunea Scriitorilor din România se apropie de alegeri. Meciul dintre Nicolae Manolescu, actualul președinte, și principalul contracandidat, Dan Lungu, n-a fost prea fair play până în prezent.
Citește un fragment din cartea unei cercetătoare care pune omul față-n față cu reflexia sa, cimpanzeul.
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
O istorie a protestelor feministe de la noi.
Rwanda și Gambia oferă lecții valoroase despre investigarea și asumarea trecutului, lecții care ne pot ghida în explorarea unei pagini întunecate a istoriei României: sclavia romilor.
Un interviu de citit pe îndelete cu scriitorul francez Jean-Baptise Andrea, câștigătorul Premiului Goncourt din 2023, despre romanul său premiat, în care explorează puterea imaginației și frumusețea de a păstra, după ce crești, imaginea vie a copilului care ai fost.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
Opt refugiate din Ucraina stabilite la Rădăuți mi-au povestit de unde le-a adus războiul, ce le-a furat, cum s-au adaptat în cei trei ani de România și ce le lipsește încă.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Trendul analog, în diversele sale forme de manifestare, de la muzică pe vinil și fotografii pe film la scrisori în plic și tricotat, e tot mai popular printre tineri. Dar este el o formă reală de rezistență în fața ecranelor sau doar încă o estetică monetizată, care nu te scoate, de fapt, din online, ci doar te face să-l consumi altfel?
„Eva. Cum a condus corpul feminin 200 de milioane de ani de evoluţie umană" te învață tot ce n-ai știut despre istoria femeilor.
Am discutat cu specialistul în etologie Carmen Strungaru despre rău, frumos și neîncredere.
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
În ultimii 10 ani, aproape o mie de delfini au fost găsiți eșuați pe plajele românești. Ca să înțelegem de ce, am vorbit cu activiști, cercetători și pescari. + O vizită la Delfinariul din Constanța, unde lucrează doi delfini imigranți.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
În primăvara lui 2020, în plină pandemie și în pragul unei despărțiri dureroase, un album de muzică apărut cu peste 50 de ani în urmă mi-a deschis ochii și m-a învățat să privesc din nou.
O discuție despre posibilele transformări ale spațiilor publice din cel mai mare oraș al țării, cu Vintilă Mihăilescu, Mirela Duculescu, Ștefan Ghenciulescu și Șerban Shere Marinescu.
Un francez pasionat de vampiri a inventat o universitate și o medalie de aur cu care a înșelat instituții, publicații și intelectuali importanți.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
