O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
În care o ilustratoare și o dansatoare desfac ițele mișcării și ale vulnerabilității și definesc dansul contemporan.
O discuție cu regizorul Yuri Kordonsky despre cum războiul din Ucraina îi remodelează identitatea și îi schimbă relația cu Cehov, Bulgakov sau Dostoievski.
Cum construiești un spion, de ce nu ne plac refugiații și cum putem renunța la resentimente? Un interviu cu autorul romanelor „Simpatizantul” (câștigător al premiului Pulitzer în 2016) și „Devotatul”.
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
Citește un fragment din romanul lui Jon Fosse, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 2023.
★★★★★☆☆☆☆☆
Colajele lui Ion Bârlădeanu nu te mai lasă să te uiți nici la reviste, nici la bucățile de articol tabloid de pe Facebook cu aceiași ochi.
O conversație între o istorică americană și Volodimir Rafeenko, unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni de război.
Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
Sinuciderea directoarei Muzeului Iulia Hasdeu din Câmpina a redeschis discuțiile despre încărcătura mistică a locului. Am fost la castel, ca să explorăm istoria familiei Hasdeu și să aflăm cine a fost directoarea Jenica Tabacu.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
„Zilele Sofia Nădejde” ne invită să citim poeme și un monolog scrise de 3 autoare din Ucraina în toiul actualului război.
Citește fragmente din James Baldwin și Ta-Nehisi Coates, ca să înțelegi de ce e nevoie de mișcarea Black Lives Matter.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Am plecat singură cu trenul din România în Ucraina, ca să fug de mine. Întâlnirea cu un supraviețuitor al Gulagului m-a ajutat să înțeleg că nu fuga e calea.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
