În lume / Război în Ucraina
Fuga lui Artem prin munți
Valentina Nicolae
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Una dintre personalitățile cele mai puternice, incisive și controversate din teatrul european contemporan, Milo Rau este un regizor de teatru și film, jurnalist, dramaturg, eseist elvețian.
De aproape un an, străzile din Tbilisi adună mame și tineri în aceeași luptă: pentru o Georgie europeană și liberă. După gratii, pe baricade sau prin scrisori, cele două generații au format o familie mai mare, unită în rezistența împotriva unui regim iliberal.
În luna octombrie a anului trecut s-a stins din viață muzicianul Mircea Tiberian. Moștenirea lui rămâne în urmă în muzică, în literatura de specialitate, în studenții pe care i-a format, dar mai ales în modul în care i-a schimbat pe oamenii din jurul lui. Descoperă-l în ipostază de muzician, pianist, profesor, mentor, prieten, soț sau tată.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
O epopee despre nașterea unei culturi de maia și coptul unei pâini ca pe vremuri. Recomandată și ca antidot împotriva anxietății.
Un capitol din „Walden sau Viața în pădure”, cartea-manifest în care H.D. Thoreau vorbește nevoia de schimbare și importanța unei vieți simple, trăită în acord cu natura.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
Am stat de vorbă cu o artistă a preciziei sisifice despre educație artistică, (auto)biografie, comunicare unu-la-unu și influența culturii & geografiei asupra practicii ei.
De vorbă cu Lana Bastašić, o tânără scriitoare născută în fosta Iugoslavie, recent tradusă în România, despre politica din literatură, războaie și poezie.
Ce mai e astăzi umorul politic? Doar glume pe seama unor oameni care, întâmplător, activează în zona luptei pentru putere?
Pompiliu Sterian e aproape de-o vârstă cu România. L-am rugat să ne fie ghid prin propria viață, în care a cunoscut pe propria piele antisemitismul, în care a lucrat ca ziarist, pentru ca la vârsta a patra să devină blogger și actor.
Deși Alex n-a putut niciodată să vadă mai mult decât niște jocuri de lumini, s-a împrietenit cu primul lui calculator, așa că nu i-a luat mult să-și aleagă o profesie.
Un interviu cu artiștii Mircea Nicolae și Szilárd Miklós despre cum scot la lumină o parte mai puțin cunoscută din creația și ideile lui Mattis Teutsch, artist de avangardă născut în Transilvania.
Cristoph Niemann e un vrăjitor al ilustrației. De la acuarele și VR, la jeleuri și aluat de pâine, nimic nu scapă din trusa lui de unelte. Paula Rusu a stat de vorbă cu el, într-un interviu/galerie de artă.
Citiți trei texte ale lui F. Brunea-Fox, unul dintre cei doi tați fondatori ai reportajului românesc, despre viața Bucureștiului interbelic. Reportajele lui publicate între 1927 și 938 au apărut de curând la Polirom.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Cum arată dependența de benzodiazepine, prin ochii unei tinere căreia medicii i-au tot scris rețete?
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Opt refugiate din Ucraina stabilite la Rădăuți mi-au povestit de unde le-a adus războiul, ce le-a furat, cum s-au adaptat în cei trei ani de România și ce le lipsește încă.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
A încetat din viață Ionuț Cioană / Mircea Nicolae, unul dintre cei mai subtili artiști români din zilele noastre, curator și critic de artă pe care l-ați citit constant pe Scena9. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.