Muzică / Descoperiri
Ultimele muzici românești dinainte de pandemie
Mihai Tița
Am făcut un playlist cu cele mai noi piese din muzica românească înainte ca pandemia să dea peste noi.
Am făcut un playlist cu cele mai noi piese din muzica românească înainte ca pandemia să dea peste noi.
Ca să te joci online cu alții, în autoizolare, nu doar că nu trebuie să ieși din casă, dar nici măcar nu e musai să pui un tricou pe tine.
Începe o săptămână în forță, cu expoziții excelente și o noapte albă a galeriilor de artă, care durează, ca-n povești, trei zile.
Am fost în cinci apartamente din patru cartiere bucureștene, să vedem ce obiceiuri și obiecte noi aduce lipsa apei calde în viața oamenilor.
În ultimele luni, piața de artă digitală a explodat. De la artiști cu experiență, până la celebrități ca Grimes sau Dan Diaconescu, au început să vândă NFT-uri. Ce sunt, însă, acestea și cum arată arta în lumea criptomonedelor?
După lansarea celor 10 episoade ale podcastului „Cel Mai Bun Film Prost” deschidem o discuție despre începuturi: cum te simți la primul fail dat sau la prima țeapă luată la job.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Pentru că mă tot întreabă lumea „la ce te mai uiți?”, vin cu o listă personală de recomandări. Țin să vă avertizez că sunt fan true crime.
Pe 2 iulie, un tânăr pe care îl cunoșteam din copilărie și-a pus capăt zilelor. Am decis să scriu și să ilustrez povestea lui, fără să intru pe tărâmul emoțiilor sau al spiritualității. Și, mai ales, mi-am propus să nu-l judec.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Când „redescoperirea” e, de jure și de facto, „descoperire”.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Bienala de Scenografie, care a revenit după 32 de ani, m-a inspirat s-o experimentez ca și cum ar fi fost un veritabil joc de D&D.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
Brânză salvată în ultimul moment, ramen îndoielnic, salate primăveratice și multă banana bread – redacția Scena9 a monitorizat câtă mâncare aruncă și cum încearcă să-și salveze alimentele din frigider.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
Descoperă patru proiecte și-o mână de oameni care transformă orașul din scoarță-n scoarță: biblioteca Glitch, librăria Cărturești & friends, Local Design Library și Sandwich Library povestesc despre cum e să crești comunități cu drag de carte.
O discuție despre popularizarea și deconstrucția istoriei, mituri naționale, rasism și cea mai nouă carte a lui Negoi, „Istoria nespusă a romilor din România”.
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
O călătorie sabatică dinspre inima întunecată a austerității române spre marginile delicioase ale hărții. În arta culinară a Marianei Grigoruță din Botoșani, maioneza leagă salata – dar oare ar putea funcționa și ca liant social?
Mitul lui Roberto Bolaño era deja configurat. Cele șase cărți traduse din 2008 până acum au lucrat la asta. Dar ”2666” e special.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
