Istorie / Muzeu
„Cât s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți”
Oana Filip
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
O cercetătoare în istoria artei ne invită să descoperim un avangardist mai puțin știut din interbelicul românesc - și felul în care acesta a revoluționat arta decorului, alături de o îndrăzneață trupă de teatru din Vilnius.
★★★★★☆☆☆☆☆
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Ce s-a recuperat din povestea lui Eli Lotar și ce a fost trecut cu vederea?
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Am stat de vorbă cu Liviu Cîmpeanu, cercetător în istorie medievală, despre cea mai nouă carte a sa. Punctul ei de pornire este un jurnal de campanie al cavalerilor teutoni, care pune într-o nouă lumină un episod important din istoria Moldovei medievale și domnia lui Ștefan cel Mare.
Acum nu vreau să-mi imaginez viitorul. Dar aș vrea împreună să ne reimaginăm trecutul, adică să ne aducem aminte. Un material din Arhiva Scena9, publicat în 2021.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Am văzut multe spectacole în ultima vreme în care am (re)întâlnit actori care m-au surprins în diferite feluri sau la care am remarcat o maturizare artistică.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
Auzim din ce în ce mai des despre cazuri în care profesori, din mediul universitar sau preuniversitar, sunt acuzați de comportamente imorale. Fie că vorbim de hărțuire sexuală sau nu, manipulare emoțională, atitudini agresive, umilitoare și dezumanizante, luare de mită etc., toate cazurile au ceva în comun: faptul că acești profesori lucrează în organizații care au coduri de etică.
Scriitoarea Simona Antonescu povestește cum s-a luptat cu materia trecutului pentru a aduce la lumină o figura unei femei trădate de istorie: doamna Chiajna. E cea care a preluat în forță frâiele puterii în Țara Românească, după moartea soțului ei, atrăgându-și dușmani și o faimă sulfuroasă, întinsă peste secole.
Arhiva de fotografie, fondată de un cuplu pasionat de istorie și patrimoniu, scoate la iveală viața și imaginile lui Sárdi Elemér, cel mai important fotograf din Clujul interbelic. Odată cu arhiva fotografului de etnie maghiară, găsită într-un târg de antichități, descoperim și identitatea a sute de evrei și personalități importante din viața de atunci a orașului.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Am mers până-n capătul celălalt al țării la singurul muzeu al presei din România, unde-am găsit cele mai vechi colecții de ziare, reviste, manifeste, cărți de vizită, reviste umoristice, din presa de la noi și din diaspora.
Actrițele Ioana Bugarin și Elvira Deatcu vorbesc deschis despre diferențele dintre generații și cum se reflectă ele în munca lor, despre ce înseamnă o relație sănătoasă între profesori și studenți care învață actoria, despre costurile emoționale ale acestei meserii și ce înseamnă să fii un actor de succes.
100 de ani de la nașterea compozitorului Luigi Nono și o întâlnire muzicală inedită la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
O retrospectivă ambițioasă, reunind copii rare în 35mm și noi restaurări în 4K, a trasat anul acesta la Bologna drumul sinuos către maturizarea artistică al genialului Serghei Parajanov.
În programul amețitor al celui mai important festival dedicat filmului de patrimoniu, și-au făcut loc două titluri despre box și wrestling. Dar nu cu pumnii și picioarele.
An de an, programul Il cinema ritrovato ia forma unui labirint în care fiecare căsuță ascunde descoperiri nebănuite.
Citește un fragment din cartea: „În căutarea românului perfect”, de Marius Turda, o privire necesera asupra trecutului nostru eugenist.
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
