O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
Iubitori ai muzicii clasice din București, Sibiu și Craiova, vă așteaptă Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
Facem o scurtă plimbare pe mapamondul folclorico-clasic, în pregătirea unui turneu muzical la temă care va avea loc în România.
Am fost la Muzeul Național al Literaturii ca să văd expoziția lui Marius Ghica: „Pisici, pisicuțe și pisiceli”, un eveniment greu de catalogat.
O conversație cu maestrul Cristian Mandeal despre arta comunicării muzicale, cu tot ceea ce presupune ea: determinare, flexibilitate, vocație, dedublare, curiozitate.
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
O cercetătoare în istoria artei ne invită să descoperim un avangardist mai puțin știut din interbelicul românesc - și felul în care acesta a revoluționat arta decorului, alături de o îndrăzneață trupă de teatru din Vilnius.
★★★★★☆☆☆☆☆
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Ce s-a recuperat din povestea lui Eli Lotar și ce a fost trecut cu vederea?
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Am stat de vorbă cu Liviu Cîmpeanu, cercetător în istorie medievală, despre cea mai nouă carte a sa. Punctul ei de pornire este un jurnal de campanie al cavalerilor teutoni, care pune într-o nouă lumină un episod important din istoria Moldovei medievale și domnia lui Ștefan cel Mare.
Acum nu vreau să-mi imaginez viitorul. Dar aș vrea împreună să ne reimaginăm trecutul, adică să ne aducem aminte. Un material din Arhiva Scena9, publicat în 2021.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Am văzut multe spectacole în ultima vreme în care am (re)întâlnit actori care m-au surprins în diferite feluri sau la care am remarcat o maturizare artistică.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
Auzim din ce în ce mai des despre cazuri în care profesori, din mediul universitar sau preuniversitar, sunt acuzați de comportamente imorale. Fie că vorbim de hărțuire sexuală sau nu, manipulare emoțională, atitudini agresive, umilitoare și dezumanizante, luare de mită etc., toate cazurile au ceva în comun: faptul că acești profesori lucrează în organizații care au coduri de etică.
Scriitoarea Simona Antonescu povestește cum s-a luptat cu materia trecutului pentru a aduce la lumină o figura unei femei trădate de istorie: doamna Chiajna. E cea care a preluat în forță frâiele puterii în Țara Românească, după moartea soțului ei, atrăgându-și dușmani și o faimă sulfuroasă, întinsă peste secole.
Arhiva de fotografie, fondată de un cuplu pasionat de istorie și patrimoniu, scoate la iveală viața și imaginile lui Sárdi Elemér, cel mai important fotograf din Clujul interbelic. Odată cu arhiva fotografului de etnie maghiară, găsită într-un târg de antichități, descoperim și identitatea a sute de evrei și personalități importante din viața de atunci a orașului.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
