Film / Cannes
Moarte și glam la Cannes
Luiza Vasiliu
Unde-i gratis, nu-i glamour, unde nu-i glamour, totu-i degeaba.
Unde-i gratis, nu-i glamour, unde nu-i glamour, totu-i degeaba.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
În Perugia, un oraș din centrul Italiei, o gheretă de ziare a răsărit parcă de nicăieri ca să scuture lumea de praf.
Citește un fragment din autobiografia fostei Prime Doamne a Americii, lansată concomitent în peste 28 de țări.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
Cinefili din toate colțurile țării, vine peste voi una dintre cele mai bune selecții de filme ale anului.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
A încetat din viață Ionuț Cioană / Mircea Nicolae, unul dintre cei mai subtili artiști români din zilele noastre, curator și critic de artă pe care l-ați citit constant pe Scena9. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei?
În al patrulea episod din seria „Scriitori și animale”, Augustin Cupșa spune povestea dulce a unei broaște muzicale.
Cronica unui manual de bune deprinderi în gândire.
Am revăzut unul dintre cele mai bine cotate seriale din toate timpurile și m-am întrebat cum l-ar privi tinerii. Ce ne învață o (tragi)comedie despre războiul din Coreea în 2023?
Citește un fragment din cartea care reface în zilele noastre traseul sculptorului Constantin Brâncuși, de la Hobița până la Paris.
100 de ani de la nașterea compozitorului Luigi Nono și o întâlnire muzicală inedită la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Caught by the Tides”, cel mai recent film al chinezului Jia Zhangke, este o splendidă meditație despre timp și ravagiile sale sistemice.
Și în 2025, ca și-n anii dinaintea sa, am cules de pe drum muzici, filme, poezie, locuri și cărți. Pe cele care ne-au rămas în gânduri le găsiți aici, dedicații de la Scena9 & friends.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai sprinten film american al ultimilor ani se numește „Marty Supreme” și e despre un puțoi acneic care-și pune lumea în cap de dragul unui țel absurd.
Will Evans, fondatorul Deep Vellum, una dintre cele mai importante edituri de literatură în traducere din lume, care a publicat romane de Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac și Magda Cârneci, crede că România are potențialul de a deveni o importantă intersecție pe harta culturală a globului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Printre terapeuți care ne învață să ne iubim singuri și necondiționat, intelectuali care ne arată calea nobilă spre virtute și ruinarea treptată a vieților apropiaților din jur, „Sufletul te face om”, volumul de poezii al Oanei Paler, ne învață să acceptăm eșecul – caracterul nostru de „oameni frumoși și căcăcioși”.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
După 25 de ani, Glendale, unul dintre extrem de puținele cinemauri mici care supraviețuiseră în București, a fost închis de Primăria Sectorului 1.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.