Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Schimbăm puțin formatul: cărțile devin filme, iar revistele seriale. Atenția ne este absorbită mai puțin de obiectul tipărit și mai mult de imaginile dinamice care locuiesc în interiorul lui.
„Nu mai bea”, i-au spus la urgențe lui Grigore, dar degeaba. Consumul de alcool nu mai este demult o alegere pentru el, cum nu este pentru mulți români care se luptă cu dependența.
În care Bucureștiul este iremediabil mutilat de proiectul megaloman al lui Nicolae Ceaușescu și o întreagă țară suferă. Casa Poporului se înalță, iar arhitecta sa șefă, Anca Petrescu, ni se dezvăluie, cu rele și cu bune.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Rwanda și Gambia oferă lecții valoroase despre investigarea și asumarea trecutului, lecții care ne pot ghida în explorarea unei pagini întunecate a istoriei României: sclavia romilor.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
Atenție, acest articol conține Arsenie Boca, Victor Ponta și .gif-uri cu pisici.
Am vorbit cu absolvenți de teatru și de arte vizuale, ca să aflu mai multe despre ce înseamnă să fii un artist în devenire în România și despre relația dintre educație și muncă după facultate.
Forensic Architecture au la activ un deceniu de investigații ample din întreaga lume, cu și în numele persoanelor sau comunităților afectate direct de conflicte, forțe ale poliției sau regimuri de graniță.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Fără prea multe filme la activ, vreun serial TV sau o pleiadă de roluri principale, Maria este totuși una dintre cele mai recognoscibile actrițe din generația ei.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Al treilea episod al seriei despre schimbările de climă explorează viața în București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii.
Artista Lia Perjovschi și-a creat singură instituțiile de care avea nevoie. Am fost acasă la ea, unde găzduiește Arhiva de artă contemporană și Muzeul cunoașterii.
Am fost la o nuntă de aur unde 64 de perechi au sărbătorit 50 de ani de căsătorie, ca să aflu cum reușesc doi oameni să rămână împreună pentru cea mai mare parte a vieții lor.
Pornind de la cartea „Nomadism. Despre gândirea care devine corp”, am avut o conversație cu Laura T. Ilea despre experiența ei ca cercetătoare în Canada, despre cum e să pendulezi ca scriitoare între două limbi, despre călătoriile ei în deșert și în Brazilia & despre frică și depășirea traumelor individuale și colective.
Iulia Iordan, scriitoare & educator muzeal, invită 18 tineri la reflecție și dialog. „Despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante.” Citește patru dintre aceste schimburi de idei, găzduite în cartea „Rămâi cu tine”.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Înainte de a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu artista ale cărei coregrafii sunt prezente în multe dintre spectacolele din festival.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
