Muzică / V.I.P.
Billie Eilish, de la (gen) Z la A
Vlad Marina
Printre șoapte ASMR, Oscaruri, premii Grammy și discursuri politice, parcurgem un itinerariu complex în universul lui Billie Eilish, de la Gen Z la A.
Printre șoapte ASMR, Oscaruri, premii Grammy și discursuri politice, parcurgem un itinerariu complex în universul lui Billie Eilish, de la Gen Z la A.
Am vorbit cu absolvenți de teatru și de arte vizuale, ca să aflu mai multe despre ce înseamnă să fii un artist în devenire în România și despre relația dintre educație și muncă după facultate.
Am stat de vorbă cu Nicolas Klotz, un remarcabil regizor prezent cu două filme importante în ediția 2022 a Festivalului One World Romania.
De vorbă cu Lana Bastašić, o tânără scriitoare născută în fosta Iugoslavie, recent tradusă în România, despre politica din literatură, războaie și poezie.
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Într-un context cu tot mai multă retorică și incidente anti-migrație, doi cercetători analizează discursul și tendințele împotriva migranților și refugiaților din România.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
O tânără cercetătoare albaneză în România explică de ce familia Trump, păsările flamingo și un protestatar târât pe jos au scos mii de oameni din case, în cea mai importantă revoltă civică a Albaniei din ultimii ani.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
Construită de 16 artiste și artiști gen Z din România, cu sprijinul a opt mentori din generații mai mari, expoziția de artă contemporană „Brain Bloom” de la Malmaison îndeamnă vizitatorii să exploreze cum se rescrie identitatea atunci când memoria transcende marginile trupului.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
Descoperă patru proiecte și-o mână de oameni care transformă orașul din scoarță-n scoarță: biblioteca Glitch, librăria Cărturești & friends, Local Design Library și Sandwich Library povestesc despre cum e să crești comunități cu drag de carte.
Timp de aproape o jumătate de an, autorități, martori și o familie îndoliată din Ucraina s-au chinuit să afle adevărul despre moartea Victoriei Roșcina (27 de ani), jurnalistă deținută ilegal și ucisă în Federația Rusă.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
Critica de film a ieșit de ceva vreme din revistele culturale și a ajuns în feed-uri, comentarii și dispute publice, care depășesc adesea filmele în sine. Am invitat regizori, critici, curatori, jurnaliști și autori care scriu despre cinema să răspundă la câteva întrebări despre rolul criticii de film astăzi și relația dintre cinema, public și mediul digital.
Oricine poate deveni victimă sau agresor în nenumăratele războaie care se dau zilnic în rețelele sociale. Cum a ajuns umilirea online o ocupație la ordinea zilei și ce urme lasă în viețile noastre?
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
Treisprezece actori dintr-un teatru din Braşov au protestat trei săptămâni faţă de modul în care a fost numit noul lor director. Acesta şi-a dat demisia la trei zile după preluarea funcţiei.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.