Muzică / Artiști
Dinu Lipatti, un simbol pentru București și nu numai
Cristina Gârbea
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul A Girl’s Story aduce în scenă textul prin care Annie Ernaux, scriitoare premiată cu Nobel, își investighează debutul vieții sexuale în 1958 - un eveniment haotic, revizitat și redefinit ca traumă.
Cum poate o compoziție să meargă dincolo de funcția unei coloane sonore tradiționale, revelând sensuri ascunse.
Un interviu cu Tomáš Šenkyřík, muzicolog și ecolog acustic despre sunet ca formă de grijă, despre cum poate fi salvată natura pas cu pas, cu multă răbdare și atenție și despre cum putem învăța să ascultăm lumea din jurul nostru — dacă ne trezim devreme și ne ținem gura.
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
O discuție despre popularizarea și deconstrucția istoriei, mituri naționale, rasism și cea mai nouă carte a lui Negoi, „Istoria nespusă a romilor din România”.
La Oradea, interdicția oficială din partea Primăriei n-a reușit să oprească primul marș Pride din oraș. Doar l-a făcut mai îngust. Mai ocolit. Mai greu de găsit pe hartă.
Un dialog cu trei membrx ale Cenaclului X, despre ce înseamnă să faci literatură queer și antispeciistă în România, despre poezie, teorie și politică, despre antologia „Luminișuri”.
Câteva recomandări din programul Festivalului de Film Feminist, care va avea loc între 4 și 7 septembrie la Cinema Muzeul Țăranului Român din București.
Pierre Boulez, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolelor XX și XXI. Dirijor, compozitor de avangardă, teoretician și pianist, dar și fondator al unor instituții de prestigiu, artistul a redefinit modul în care gândim astăzi muzica contemporană.
Labubu e micul monstru zâmbitor ce se agață de tine, fie că vrei, fie că nu. E pufos, smotocibil, scump (în toate sensurile), polarizant de drăgălaș. Pare venit de nicăieri, pus în poala noastră colectivă de aceeași mână invizibilă care (sanchi) ar regula sistemele contemporane de valori și dorințe.
A 15-a ediție BIEFF (Bucharest International Experimental Film Festival) propune „terenul comun” ca spațiu de (re)găsire. Din harta oficială a festivalului, am selectat câteva recomandări subiective.
În 2023, o lege care încerca să prevină separarea forțată a copiilor de familiile lor a fost ținta unei intense campanii de dezinformare orchestrată de politicieni populiști. La umbra discuțiilor aprinse din societate, campania a dat roade în rândul romilor, alimentând fricile și furiile unei comunități abandonate de legiuitorii țării.
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
Coregraful și dansatorul Mihai Mihalcea scrie despre intențiile, traseul și procesul din spatele celui mai nou spectacol al său, „Sweet spot (din mijlocul terorii)”. Un spectacol „despre noi, despre violența preaplinului pe care o resimțim”.
O tânără fotografă vorbește despre apropiere și intimitate în fotografie, ce înseamnă să o iei de la zero într-o altă țară și ce sentiment își dorește să trezească în oamenii care-i privesc imaginile.
Lansăm numărul 7 al revistei Scena9 pe hârtie cu o nouă expoziție colectivă în care jurnalismul, arta și confesiunea intimă își schimbă forma pentru a se lăsa trăite, nu doar citite.
Artistă în continuă dezvoltare, Leta Popescu își actualizează și șlefuiește instrumentele artistice, tehnicile dramatice și dramaturgice, esteticile, practicile de lucru, regândește teme și perspectivele asupra lor din afara standardului, integrează corpul ca resursă narativă și explorează variate formule de mișcare în conjuncție cu subiectul și formatul spectacolului.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Într-o săptămână istorică, artistul portorican a luat premiul Grammy pentru Albumul anului și va urca pe scena de la Super Bowl — și toate astea în spaniolă. Cântă trap și reggaeton și nu se sfiește să-l critice pe Trump. Ce ne spune ascensiunea lui fulminantă către succes despre cine are voie să fie vizibil în centrul culturii americane?
Am fost la „Adăpost pentru vremuri incerte”, conceput la sfârșitul lui 2025 de tranzit/București și Stația de Cercetare pentru Artă și Viață ca un spațiu de învățare la intersecția dintre artă, comunitate și grijă. Prin plimbări, ateliere, prezentări, momente performative și discuții, artiști & gânditori au schițat un teritoriu al imaginației, un gest de rezistență și speranță în fața schimbărilor politice, culturale și ecologice ale prezentului.
Dacă săptămâna trecută mi-am dat dizertația cu aproape 100 de recomandări de evenimente și filme, mă gândeam că se agită apele și pentru varianta locală, Dragobetele. Dar săptămâna asta îmi fac încălzirea pentru mărțișoriadă și încerc să vă mai salvez puțin cu niște altfel de propuneri.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.