Roger Crisp este unul dintre cei mai importanți filosofi morali contemporani. Am aflat că e convins că putem preveni un dezastru cauzat de agenții inteligenți artificiali și că e cinic când aude despre corporații tech care angajează filosofi.
„Vecina” le-a adus cele mai mari încasări, dar și cele mai serioase critici de până acum. Mircea Bravo și Cristi Ilișuan recunosc că au forțat nota artistic, însă nu regretă apariția personajului Haurențiu, interpretat în blackface. Am vorbit despre succes, bani, morală și cât de departe poate merge o glumă.
Milioanele de români plecați din țară au devenit o forță politică pe care partidele încearcă s-o câștige. Povestea Adinei, plecată în Germania la 17 ani și ajunsă, trei decenii mai târziu, membră AUR, arată cum, după experiențe de migrație, discriminare și abandon, și-a regăsit speranța într-un partid de dreapta radicală.
Am discutat cu cercetătoarea Almut-Barbara Renger despre prejudecățile pe care le avem când vorbim despre mindfulness și despre efectele acestei practici asupra sănătății fizice și mentale. Despre ce o motivează să studieze în continuare religia, dar și despre ce poate face biserica astăzi pentru a repara nedreptăți din trecut.
Matei Dima, aka BRomania, știe să aducă publicul la cinema. Mai greu îi e să facă filmul la care visează, fără să piardă niște sute de mii de euro. Am vorbit cu el despre hituri și flopuri, CNC și păcănele, critici, compromisuri și ambiția de a ieși din formula care l-a consacrat.
Răscoala din 1907 și dezbaterile recente din spațiul public arată cum imaginea țăranului român a oscilat constant între idealizare și marginalizare socio-politică. Un istoric se uită la decalajul istoric și actual dintre mitul ruralității și realitatea comunităților de la sat.
O cercetare despre adopții intrafamiliale ridică întrebări despre familia tradițională, un concept care domină discursul public din ultimii ani, în cadrul unui stat care se dorește cât mai încărcat de responsabilitatea de a-și îngriji cetățenii.
Unele amintiri sunt atât de comune, încât nici nu mai știm când au devenit ale noastre. Mihaela Borza le reconstruiește în miniatură, pe suprafața unei unghii.
Am vrut să aflu cum arată varianta de București a skaterilor, în condițiile în care orașul nu le lasă prea mult spațiu celor care nu se află la volanul unei mașini.
★★★★★☆☆☆☆☆
În ciuda unui scenariu simplist și a unui parcurs șubred, „Coyote vs. Acme” reușește să fie unul dintre cele mai simpatice filme de public de anul acesta.
Mii de elevi ar putea rămâne fără șansa de a participa la puținele activități extrașcolare pe care le au la dispoziție gratuit, la palate și cluburi ale copiilor. Numeroase cursuri gratuite, de la muzică și teatru, la informatică și tenis de masă, ar putea dispărea, ca urmare a ordonanței ce impune tăieri de buget și personal în instituții de educație și cultură.
Patru veri am muncit în hoteluri din Franța, alături de mama, frații mei și câțiva oameni din satul nostru. Doar așa puteam strânge bani pentru facultate. Mă întreb de ce am rămas, deși m-am simțit exploatată. Munca asta făcută în tăcere, fără martori, încă mă urmărește. Ce vei citi sunt însemnări din jurnalul pe care l-am ținut în acești ani.
Teatrul Andrei Mureșanu (TAM) și Teatrul Tamási Áron (TASZ) lucrează împreună pentru a aduna o comunitate diversă, dar unită de același interes pentru cultură.
Cum arată arhiva unei iubiri queer, tinere, în România de azi? Fotografii, bilete de tren, melodii și obiecte-gesturi pe care le observi doar dacă te uiți atent. O serie foto despre spațiul pe care un cuplu încearcă să și-l creeze, într-o lume care nu le oferă întotdeauna loc.
Peste 150 de actori neprofesioniști au participat la ediția din acest an a Festivalului de Teatru InLight (ITF). Am discutat cu trei dintre aceștia despre cum au ajuns pe scenă la 17, 31 sau 62 de ani și despre ce află despre ei înșiși când devin alți oameni.
Anul trecut, mansarda unui bloc nou din Chiajna a luat foc, iar mașinile pompierilor și-au făcut loc cu greu pe străduțele strâmte pentru a stinge incendiul. Am pornit de la acest incident într-o explorare a formelor prin care lăcomia dezvoltatorilor, alături de complicitatea și apatia autorităților, creează și întrețin un risc permanent într-o localitate în care trăiesc acum zeci de mii de oameni.
„Sunt foarte multe cărți pe care le iubesc și foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”, spune Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca.
★★★★★☆☆☆☆☆
Odiseea lui Chris Nolan e un spectacol de trei ore, prins între Scila dorințelor regizorului și Caribda materialului său sursă.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
O ficțiune scurtă despre Primul Război Mondial așa cum n-a avut loc, în pregătirea unui nou volum de aventuri cu Popescu & Popova – polițiștii interbelici perfecți pentru bagajul de lecturi de vacanță.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ultimul viking” e cel mai amuzant film despre traumă, boală mintală și Beatles pe care o să-l vedeți tot anul. Poate ne trebuie ceva similar și-n cinema-ul românesc.
Producătoarea Ada Solomon a discutat cu arhitectul Ștefan Ghenciulescu despre București, cu toate lumile pe care le cuprinde, despre cinema și memoria vizuală a orașului.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Backrooms” e horror-ul viitorului și al nostalgiei, un film care te sperie fără să înțelegi de ce, pentru că nu înțelegi de ce nostalgia inspiră acum groază.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
