A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Backrooms” e horror-ul viitorului și al nostalgiei, un film care te sperie fără să înțelegi de ce, pentru că nu înțelegi de ce nostalgia inspiră acum groază.
Criticul literar Mihai Iovănel a radiografiat oferta celei de-a XIX-a ediții a Târgului de carte Bookfest 2026 (3–7 iunie, Romexpo, pavilionul B2). Invitata de onoare a acestui an este Bulgaria.
Regizoarea Natalie Musteață, de origine română, și Alexander Singh, partenerul său, au câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film scurt. Am stat de vorbă cu Natalie și cu mama sa, Roxana Marcoci, în biroul luminos de la MoMA - Museum of Modern Art din New York , unde aceasta din urmă conduce departamentul de fotografie. Am pornit de la povestea emigrării mamei și am ajuns la identitate și aparținere, Brâncuși și Yorgos Lanthimos, feminism și feminisme, artă și generațiile. Dar, înainte de toate, am descoperit o poveste despre familie și cunoaștere.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
Am stat de vorbă cu Aurora Mititelu, tânără artistă experimentală, despre control și identitate în arta ei, despre ce înseamnă să fii femeie într-un mediu dominat de bărbați și cum faci să o iei de la zero la mii de kilometri depărtare de casă.
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Pentru mine, Cluj-Napoca a însemnat cândva mai mult decât Untold, raiul IT-iștilor și prețuri absurde la chirii. E locul în care am crescut și care mi-a modelat personalitatea, cel în care m-am pierdut și m-am regăsit. Totodată, e și locul care a devenit un memento zilnic despre cât de fragile sunt spațiile care ne definesc.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
Pe Polymarket poți să pariezi pe orice: de la Oscaruri și nunta lui Taylor Swift până la războaie, lovituri de stat și, în 2025, chiar și pe alegerile prezidențiale din România. Trei tineri cercetători arată cum a ajuns o platformă de pariuri crypto să transforme viitorul într-un produs financiar.
Un roman care ne provoacă să ne gândim la câte roluri jucăm în viața noastră.
Meciul de handbal și Roșu direct aduc pe scenă universul sportului de performanță, ca turnantă socială aflată în interdependență cu comunitățile și indivizii.
Schimbă directorii, taie finanțările, rescrie narațiunea. De la Washington la Varșovia, politicienii folosesc aceleași tehnici de remodelare a istoriei. Care-s riscurile pentru societate?
★★★★★☆☆☆☆☆
Criza economică, consumul de droguri, creșterea extremei drepte. Sunt episoade aparent independente din istoria ultimilor aproape 20 ani în România. Și totuși, spectacolul studenților de la UNATC, Regnuri, demonstrează pertinent conexiunea dintre aceste realități.
Cât de des te întrebi care e procesul din spatele cerceilor pe care îi porți? Sau al inelelor de care îți este greu să te desprinzi? Suntem obișnuiți să purtăm bijuterii și să le cumpărăm, însă rareori știm și care a fost intenția artistului din spatele acelor creații și de cât de multă muncă a fost nevoie până când accesoriile respective au ajuns pe corpul nostru.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rece precum climatul zonei în care îi este plasată acțiunea, „Fjord”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, este mai degrabă o demonstrație retorică decât o reflecție autentică asupra unui caz, celebru în epocă, în care copiii unei familii de români au fost luați din familie de protecția copilului din Norvegia.
Critica de film a ieșit de ceva vreme din revistele culturale și a ajuns în feed-uri, comentarii și dispute publice, care depășesc adesea filmele în sine. Am invitat regizori, critici, curatori, jurnaliști și autori care scriu despre cinema să răspundă la câteva întrebări despre rolul criticii de film astăzi și relația dintre cinema, public și mediul digital.
★★★★★☆☆☆☆☆
Animat de un tur de forță al actriței Ana Dumitrașcu și lansat ieri în premieră mondială la Festivalul de Film de la Cannes, „Jurnalul unei cameriste” de Radu Jude este un omagiu incredibil adus milioanelor de românce care fac muncă de îngrijire în Vestul Europei.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
O cineastă-cercetătoare, o producătoare de film și o activistă pentru drepturile femeilor îți spun ce le înfurie (și ce fac ca să schimbe ceva pe lumea asta).
Cum trăiești într-o lume în care nu ești al tău, ci al mărilor corporații.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
În Panou (ART, 2025), cel mai recent volum de poezie semnat de Andrei Doboș, vedem perspectiva unui subiect dintr-o altă încăpere a Floreștiului, „dormitorul” orașului în plin boom economic Cluj-Napoca, modular și totuși postmodern. De data aceasta, perspectiva e a cuiva care își aprinde lemnul de palo santo și se pierde în meditație după o altă zi trăită la periferia lumii corporate.
Bodily Desires Seeking Magic este o serie de fotografii reprezentative pentru jocurile la care participă bărbații LGBTQ+ sau queer în scena BDSM.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
