Personaje / Remix
Povestitorul
Ionuț Sociu
Am stat câteva zile la Iași ca să-l cunosc mai bine pe Florin Lăzărescu, sciitor tradus în peste zece limbi, scenarist și co-organizator al FILIT, cel mai mare festival de literatură din România.
Am stat câteva zile la Iași ca să-l cunosc mai bine pe Florin Lăzărescu, sciitor tradus în peste zece limbi, scenarist și co-organizator al FILIT, cel mai mare festival de literatură din România.
Cum crești când tot ce știi despre lumea de-afară e că-ți poate face rău? Ce șanse ai să scapi din spațiul strâmt al familiei care-ți controlează mintea? Cum afli cine ești tu, de fapt?
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
Citește în avanpremieră un fragment din „Portret de familie”, un roman descris ca: „Micile Domnișoare, dar cu baschet.
Am discutat cu Vlaicu Golcea despre „Urși”, prima piesă de teatru radiofonic creată cu dataset AI în România. Bonus: reflecții asupra șabloanelor în artă, posibilii pași spre a descoperi „the new new” în materie de muzică și împăcarea omului cu mașinăria.
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
Un interviu de citit pe îndelete cu scriitorul francez Jean-Baptise Andrea, câștigătorul Premiului Goncourt din 2023, despre romanul său premiat, în care explorează puterea imaginației și frumusețea de a păstra, după ce crești, imaginea vie a copilului care ai fost.
Dintre case vechi și tăcute de lemn, boxe răsunătoare și artiști care să ne scoată din rutine & ecrane la Jazz in the Park, am căutat răspunsuri la o întrebare cu două capete care mă tot încolțește. Ce rol are muzica într-o lume tot mai tensionată și cum o mai ascultăm, când suferința celorlalți tinde să devină zgomot de fundal?
"Sieranevada", filmul lui Cristi Puiu elogiat la Cannes, a fost filmat în apartamentul unui bătrân care murise de curând.
„Un pas în urma serafimilor” e un film care-ți face intrarea în lumea închisă dintr-un seminar teologic din România: jocuri de putere, abuzuri, ipocrizie și ritualuri de maturizare. În cinema din 22 septembrie.
Am fost la conferința Coaliției pentru Familie la TNB. Apoi am luat la puricat ce și cum s-a spus acolo despre toleranță și conștiință.
Despre cenzură, alegeri și cinema cu Iosif Demian, regizorul filmului „Baloane de curcubeu”. După nenumărate tăieturi impuse de cenzori, peste 3 decenii de uzură și atacul unei ciuperci australiene, filmul a fost recent restaurat.
De vorbă cu Andy Mills, omul din spatele podcasturilor Caliphate și The Daily
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Ca să înțelegem cum am ajuns în punctul în care un cunoscut politolog postează o „glumă” rasistă, am trecut în revistă trei decenii de umor românesc rasist.
Am vorbit cu mai mulți activiști, scriitori, profesori, antropologi și artiști care trăiesc în SUA despre cum au trăit ei protestele din ultima vreme..
După lansarea celor 10 episoade ale podcastului „Cel Mai Bun Film Prost” deschidem o discuție despre începuturi: cum te simți la primul fail dat sau la prima țeapă luată la job.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
În Brazilia zeci de milioane de oameni suferă de foamete. Membrii unei mișcări de muncitori agricoli sunt hotărâți să schimbe asta.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
În ultimul deceniu or so, muzica a suferit câteva transformări importante sub imperiul netului. Eticheta de piesă făcută pe calculator s-a transformat din rușine în estetică. Sinceritatea și ironia au început să se întâlnească în interiorul aceluiași vers.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.