Am fost la Hospice „Casa Speranței”, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pentru bolnavii în stadiu terminal din țară, ca să vedem cum arată ziua de lucru a unui profesionist într-ale speranței.
Un fragment din cartea uneia dintre cele mai curajoase voci din literatura indiană și a activismului pentru dreptate și drepturile omului.
A trăit cu 10-15 dolari pe zi, a stat pe la prieteni ca să nu mai plătească chirie și a făcut cat-sitting. A trecut prin 50 de case și s-a ocupat de 24 de pisici.
Ne-am pus cărți noi în bagaj și am plecat acasă de sărbători. Pe drum, am citit despre acasă al altora, despre maturizare și rănile familiilor, despre empatie și dezvrăjire.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
Am încercat să ajut o ingineră afgană să iasă din țara ei și am eșuat. I-am scos însă dintre granițe povestea.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
O tânără jurnalistă îi însoțește pe militarii ucraineni într-o tură la război, pe frontul de est, în Avdiivka, orașul pe care rușii se încăpățânează să-l cucerească de luni de zile.
L-am întâlnit pe laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Abdulrazak Gurnah la FILIT Iași și am descoperit un interlocutor blând, dar ferm, care își exprimă ideile și opiniile cu relaxare și cu o onestitate refractară la orice fel de complezențe.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
La tabăra Oglinzi din județul Neamț, laboratorul de arte performative Reactiv împinge sensibilitatea adolescenților din toată țara dincolo de ceea ce știu deja despre a fi pe scenă.
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
De ce familiile, școlile și instituțiile din România nu țin pasul cu transformările vieții digitale și nu-i pot ajuta pe cei mai tineri dintre noi să se apere în fața violențelor online de care au parte tot mai des?
Deși petrecem tot mai mult timp online, mai puțin de o tremie din cetățenii României au competențe digitale de bază - mult sub media europeană. Cu toate acestea, educația media lipsește din programele școlare. Am stat de vorbă cu cele câteva organizații care duc ABC-ul educației media mai aproape de copii, părinți și profesori.
Ioana Cîrlig și Marin Raica caută spațiile misterioase și izolate ale României. Timp de 4 zile i-am însoțit într-o expediție prin Maramureș.
Am fost la 6 dintre cele mai importante instituții publice de cultură din România, să vedem cât de accesibile sunt pentru cei care, la fel ca mine, se deplasează în scaun rulant.
Am fost într-o comună din Călărași unde un învățător pasionat de tehnologie folosește slide-ul în loc de cretă, ghidat de un ONG bucureștean.
Antropologul Vintilă Mihăilescu analizează sistemele de sănătate din România și Franța, pe care le-a cunoscut îndreaproape în calitate de „bolnav” și „pacient”.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Din #arhivaS9: Herta Müller, scriitoare de Nobel, se întoarce în spațiul fricii din comunism și îi desenează granițele.
Citește în avanpremieră despre unul dintre personajele care populează romanul „În tăcerea nopții” de Dragoș C. Costache, o poveste despre viața de noapte dintr-un București care n-a existat.
Din care aflăm cum de a ajuns colosul administrativ să domine Bucureștiul și descoperim, puțin câte puțin, cine a fost „mărunta femeie bătăioasă din Transilvania” care a condus proiectul.
Astăzi se lansează pe Netflix „Problema celor trei corpuri”, o adaptare a romanului SF cult în care scriitorul chinez Liu Cixin imaginează ce s-ar putea întâmpla dacă o civilizație extraterestră chiar le-ar răspunde la telefon pământenilor. Am stat de vorbă cu David Benioff & DB Weiss, creatorii „Game of Thrones”, și Alexander Woo, care au lucrat timp de patru ani împreună pentru a aduce pe ecran acest serial.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
