Am intrat în lanurile de jurnalism obscur în limba română şi-am ieşit cu o recoltă bogată de nelinişte, rugându-mă la Dumnezeu şi la Trump să mă apere de Satana. Adică de Soroş.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
Pe 9 iunie, am fost la un protest al extremei drepte și un marș pentru drepturile LGBT, la un miting politic împotriva „statului paralel” și la o piesă de teatru cu proțap pe bani publici.
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
Am fost la „Adăpost pentru vremuri incerte”, conceput la sfârșitul lui 2025 de tranzit/București și Stația de Cercetare pentru Artă și Viață ca un spațiu de învățare la intersecția dintre artă, comunitate și grijă. Prin plimbări, ateliere, prezentări, momente performative și discuții, artiști & gânditori au schițat un teritoriu al imaginației, un gest de rezistență și speranță în fața schimbărilor politice, culturale și ecologice ale prezentului.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Din ce în ce mai multe persoane se trezesc că numele și fața lor au fost folosite abuziv în clipuri unde fac reclamă la produse obscure și servicii înșelătoare. Am invitat mai mulți specialiști să ne explice cum funcționează tehnologia deepfake, care permite aceste manipulări, care sunt riscurile ei și cum putem depista un astfel de conținut sintetic, în contextul unui an cu cele mai multe alegeri din lume, în care riscul de dezinformare este uriaș.
Muzeul Național de Istorie a României din București stă aproape închis de 17 ani și e personajul tăcut dintr-o poveste despre oameni care se ceartă și-apoi abia se mai salută pe holurile instituției în care lucrează.
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Românii nu muncesc, România e plină de prostime și corectitudinea politică ne omoară. ONG-ista Elena Calistru și omul de comunicare Vlad Tăușance iau la bani mărunți poveștile naționale de adormit copiii.
Despre școala de arte din România și lucrurile de care ai nevoie ca să devii artist în lumea lui 2019.
Ți-am pregătit o listă cu 14 reporteri, de ieri și de azi, de la Brunea-Fox la Viorel Ilișoi.
Am fost cu tot echipajul din redacția Scena9 la cel mai important festival de jurnalism din Europa și ne-am luat notițe. Despre fragilitatea arhivelor și amenințarea totalitarismelor, despre jurnalism în exil și oglinzile distorsionate pe care presa le pune în fața războaielor din jur, despre inteligență artificială, oboseală informațională, bias-uri și speranțe.
Am mers pe urmele celebrei fotojurnaliste de origine americană Lee Miller (1907–1977), ca să înțeleg mai bine moștenirea vizuală pe care ne-a lăsat-o. A fost model, fotografă de modă & suprarealistă, un spirit neînfricat atunci când a ales să meargă pe front și să documenteze atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial pentru revista „Vogue”.
La final de ianuarie, am fugit de la cursul de rusă ca să moderez o discuție despre putere cu un american. John Freeman e scriitor, jurnalist, critic literar, editorul antologiilor Freeman’s.
Am vorbit cu scriitoarea Tara Menon despre dezastre naturale, despre doliu și vinovăție, dar și despre restanțele pe care literatura le are de recuperat când vine vorba despre reprezentarea și înglobarea unor teme neglijate, de-a lungul istoriei, cum sunt doliul, prietenia și dezastrele climatice.
Un francez pasionat de vampiri a inventat o universitate și o medalie de aur cu care a înșelat instituții, publicații și intelectuali importanți.
Citește fragmente din James Baldwin și Ta-Nehisi Coates, ca să înțelegi de ce e nevoie de mișcarea Black Lives Matter.
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Citiți un fragment din „Acuzația”, cartea lui Bandi, singurul scriitor disident care trăiește în Coreea de Nord, și care a fost dat dispărut după publicarea volumului.
M-am întâlnit la Londra cu echipa „The Night Of”, cel mai nou serial HBO.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
