Marius* a fost un munțoman pasionat, ghid montan și ultramaratonist. La 16 ani a intrat prima dată într-un cazino. După 23 de ani de adicție de jocuri de noroc, s-a sinucis.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Sofia se întoarce acasă după mulți ani trăiți în Spania. Însă asta înseamnă să lase în urmă toată viața ei, ceea ce e mai complicat decât credea. Citește un fragment din cel mai nou roman al Laviniei Braniște, „Camping”.
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu îl intervievează pe tatăl său, Virgil Vlădăreanu, care a fost șofer de TIR timp de 50 de ani. A străbătut România și Europa înainte, după comunism, în anii tranziției, până la începutul anilor 2020, când s-a pensionat.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Pe parcursul primelor zile de Festival de Film de la Cannes, am simțit cum stomacul meu s-a tot micșorat în anticiparea turului doi al alegerilor, dintr-o inadecvare abisală între privilegiul enorm de-a fi aici și faptul că acasă avea loc cea mai importantă strădanie politică de la Revoluție încoace.
E greu să nu vezi marea pană de curent de pe Riviera Franceză ca pe un semn providențial – atât al crizei climaterice și politice și al ierarhiilor puterii (în timp ce orașul a rămas în beznă, festivalul s-a reluat repejor, grație unor generatoare puternice), cât și drept incident care încapsulează perfect sentimentul unei ediții nu slabe, ci în mare parte nicicum din punct de vedere al filmelor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prezentat ca ultimul titlu al seriei „Mission: Impossible”, acest „The Final Reckoning” îl angrenează pe nemuritorul Ethan Hunt într-o luptă împotriva tehnologiei monstruoase. Franciza întoarce astfel armele împotriva lumii pe care, într-un fel, a pregătit-o.
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Într-un context cu tot mai multă retorică și incidente anti-migrație, doi cercetători analizează discursul și tendințele împotriva migranților și refugiaților din România.
Am ales să scriu, dintre cărțile lui László Krasznahorkai, doar despre Satantango. Principalul motiv e că autorul însuși a declarat că e singura carte pe care ar fi trebuit să o scrie și că a pus totul în ea.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
Un scriitor filmează Brazilia lui.
„Apă de mină” este una dintre cele mai interesante puneri în scenă din Bucureștiul recent.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
Bucharest Housing Stories îți explică locuirea în capitală, din ghetou la vile de lux, cu documentare online și studii antropologice.
În albumul “Noroc”, fotograful belgian Cedric Van Turtelboom vizitează o Românie îmbibată de zăpadă și de umor absurd.
„Voi fi acelaşi puştan de 22 de ani cu ochi candizi şi suflet în gât. Pentru că nu mi-e frică. Şi mi-e frică că nu mi-e frică.”
Am scotocit prin ofertele editurilor și am ales cele mai tari cărți de anul ăsta.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
