Terapia prin muzică poate fi un ajutor real pentru pe cei cu dizabilități sau cu afecțiuni grave. Chiar dacă în multe țări le este oferită pacienților, alături de alte terapii de recuperare, în România nu este recunoscută profesia de muzicoterapeut. I-am cunoscut pe câțiva dintre cei care încearcă să schimbe acest lucru și care folosesc muzica pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față mai bine suferințelor.
Citește un fragment dintr-una dintre cele mai importante scrieri ale autoarei feministe bell hooks.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
Nu vă dau spoilere, dar e cu mult: post-punk revival, intrăm și în zona de pop experimental à la FKA Twigs sau mai-puțin-cunoscutx-dar-foarte-cool Geo Aghinea, plus doza de minimal pop & post-club marca Smerz, un pic de spacey dream pop de la Oklou și la final te așteaptă o listă cu artiștx locali pe care chiar merită să-i urmărești și albumele lor scoase anul ăsta.
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
★★★★★☆☆☆☆☆
O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
La începutul acestui an, Libanul suferea din cauza creșterii dramatice a prețurilor la combustibili, a inflației galopante, a instabilității politice și a celei mai mari populații de refugiați pe cap de locuitor din lume.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
E greu să nu vezi marea pană de curent de pe Riviera Franceză ca pe un semn providențial – atât al crizei climaterice și politice și al ierarhiilor puterii (în timp ce orașul a rămas în beznă, festivalul s-a reluat repejor, grație unor generatoare puternice), cât și drept incident care încapsulează perfect sentimentul unei ediții nu slabe, ci în mare parte nicicum din punct de vedere al filmelor.
Redacția a citit: despre istoria omenirii și viața copacilor; despre cum sunt cehii; despre joc și știință; despre corp și culoare; despre rutină și schimbare; despre materiale. Ce-am aflat despre lumea asta mare?
În jurul nostru vedem atâta mizerie, că pare aproape imposibil ca cineva să mai creadă, azi, că „frumuseţea va salva lumea”. Mai mult, ce înțelegem prin „frumos” s-a schimbat mult.
Un chimist premiat cu Nobel analizează câteva scenarii posibile despre viitorul inteligenței artificiale.
O întrebare importantă, la care încearcă să răspundă unul dintre cei mai activi cercetători ai lumii animale.
Am vorbit cu mai mulți activiști, scriitori, profesori, antropologi și artiști care trăiesc în SUA despre cum au trăit ei protestele din ultima vreme..
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
În praful istoriei noastre recente, am dat peste Coruț. Pavel Coruț. Scriitor și fost contraspion.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
Am vorbit cu cinci jurnaliști din țări unde presa a fost pusă sub asediu. I-am întrebat cum se simt făcându-și onest meseria, zi de zi, în contexte nedemocratice, ce îi motivează să continue și, mai ales, cum s-a ajuns aici?
Într-o săptămână istorică, artistul portorican a luat premiul Grammy pentru Albumul anului și va urca pe scena de la Super Bowl — și toate astea în spaniolă. Cântă trap și reggaeton și nu se sfiește să-l critice pe Trump. Ce ne spune ascensiunea lui fulminantă către succes despre cine are voie să fie vizibil în centrul culturii americane?
Am vorbit cu mai multe calfe din Sibiu și i-am observat la muncă. Așa am pătruns într-o lume a meșteșugurilor vechi de sute de ani și a aventurilor moderne.
Locuitorii Aradului vor să salveze Teatrul Hirschl, poate cel mai vechi teatru din România, aflat de mulți ani într-o stare gravă de degradare.
Povestea unei tinere care n-a avut șansa să se simtă copil.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
