Știință / Vaccin
Vaccinul care m-a străpuns
Cecilia Laslo, Wanda Hutira
Un bilanț personal și național despre vaccinul pe care, o vreme bună, statul meu și cu mine l-am ratat împreună.
Un bilanț personal și național despre vaccinul pe care, o vreme bună, statul meu și cu mine l-am ratat împreună.
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Am făcut o călătorie prin viața și munca regizorului independent David Schwartz, din Maralya până-n Arimania.
Regizorul Claudiu Lorand Maxim vorbește despre „Țuhaus”, spectacolul despre condițiile din închisorile românești, în care un fost deținut își joace propriul rol.
Cu ajutorul testelor ADN și al „săpăturilor” în registre vechi, o cercetătoare încearcă să-și cunoască istoria de familie.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Cum construiești un spion, de ce nu ne plac refugiații și cum putem renunța la resentimente? Un interviu cu autorul romanelor „Simpatizantul” (câștigător al premiului Pulitzer în 2016) și „Devotatul”.
Ultimele zile ale Festivalului George Enescu au fost cu spectacole impresionante muzical, dacă nu vizual, cu extraordinarele pianiste Martha Argerich și Yuja Wang și cu bucuria evenimentelor ce te scoat din cotidian.
Terapia prin muzică poate fi un ajutor real pentru pe cei cu dizabilități sau cu afecțiuni grave. Chiar dacă în multe țări le este oferită pacienților, alături de alte terapii de recuperare, în România nu este recunoscută profesia de muzicoterapeut. I-am cunoscut pe câțiva dintre cei care încearcă să schimbe acest lucru și care folosesc muzica pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față mai bine suferințelor.
Citește un fragment dintr-una dintre cele mai importante scrieri ale autoarei feministe bell hooks.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
Nu vă dau spoilere, dar e cu mult: post-punk revival, intrăm și în zona de pop experimental à la FKA Twigs sau mai-puțin-cunoscutx-dar-foarte-cool Geo Aghinea, plus doza de minimal pop & post-club marca Smerz, un pic de spacey dream pop de la Oklou și la final te așteaptă o listă cu artiștx locali pe care chiar merită să-i urmărești și albumele lor scoase anul ăsta.
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
Undeva la capătul lumii trăia într-o văgăună un cadavru îmbrăcat în pijamale Hello Kitty, care se numea Gabriel. În timpul vieții, era un scriitor promițător, dar în urma unui conflict pe social media a ajuns în portbagajul mașinii unui critic de film.
★★★★★☆☆☆☆☆
O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
La începutul acestui an, Libanul suferea din cauza creșterii dramatice a prețurilor la combustibili, a inflației galopante, a instabilității politice și a celei mai mari populații de refugiați pe cap de locuitor din lume.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
E greu să nu vezi marea pană de curent de pe Riviera Franceză ca pe un semn providențial – atât al crizei climaterice și politice și al ierarhiilor puterii (în timp ce orașul a rămas în beznă, festivalul s-a reluat repejor, grație unor generatoare puternice), cât și drept incident care încapsulează perfect sentimentul unei ediții nu slabe, ci în mare parte nicicum din punct de vedere al filmelor.
Weekendul acesta se deschide la Cluj-Napoca Fundația Plan B, „un spațiu muzeal” și „o mică instituție. Relaxată, dar cu un program bine definit”. Noua instituție dă o nouă viață Casei Bogdánffy, a cărei restaurare și reamenajare a durat aproape un deceniu.
Redacția a citit: despre istoria omenirii și viața copacilor; despre cum sunt cehii; despre joc și știință; despre corp și culoare; despre rutină și schimbare; despre materiale. Ce-am aflat despre lumea asta mare?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.