Schimbare / Mediu
De ce ar trebui să ne pese mai mult de pământul de sub picioarele noastre
Oana Filip
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
O tânără fotografă vorbește despre apropiere și intimitate în fotografie, ce înseamnă să o iei de la zero într-o altă țară și ce sentiment își dorește să trezească în oamenii care-i privesc imaginile.
E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
Începe Târgul de carte Gaudeamus. Romexpo, pavilionul B2, de miercuri până duminică. Programul 10:00-20:00, intrarea gratuită. Iată câteva (zeci de) recomandări ale criticului literar Mihai Iovănel.
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
Milo Rau, unul dintre cei mai relevanți regizori de teatru din Europa, scrie despre o vizită recentă pe scena de artă a Kyivului, în sunetul alarmelor aeriene.
Am ales câteva spectacole văzute în FNT care într-un fel sau altul au fost provocatoare.
Artistul Răzvan Matei Jr. și creatoarea de conținut Alexandra Fin povestesc despre mișcarea romă care reglează pulsul Clujului.
La câteva zile după ce troița lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești a fost retezată cu drujba, a avut loc comemorarea a 87 de ani de la moartea fostului lider al Mișcării Legionare. Mai multe mașini de poliție, dube de jandarmi și alte câteva cu numere de la Ministerul de Interne fără inscripții au vegheat locul comemorării, la care anul acesta s-au strâns foarte puține persoane. Niciun preot nu și-a mai făcut simțită prezența, iar participanții n-au mai fredonat cântece legionare.
Un interviu cu documentariștii Mihai Dragolea și Radu Mocanu despre „După Cioate”, un documentar despre tăierile ilegale din pădure, un atac violent, pasivitatea statului și ce poți să faci când te lovești de toate astea.
În al doilea episod al seriei SEISM, jurnalistul Andrei Popoviciu încearcă să înțeleagă cum funcționează procesul de consolidare.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
O sociologă analizează percepțiile pe care cei din generația Z le au asupra singurătății, felul în care social media și online-ul o întrețin, strategiile prin care tinerii încearcă să o depășească sau așteptările pe care le au de la familie, instituții și comunitate în reducerea acestei stări tot mai răspândite.
Coregraful și dansatorul Mihai Mihalcea scrie despre intențiile, traseul și procesul din spatele celui mai nou spectacol al său, „Sweet spot (din mijlocul terorii)”. Un spectacol „despre noi, despre violența preaplinului pe care o resimțim”.
„În căutarea umbrei”, expoziția fotografului documentar Bogdan Gîrbovan care se deschide pe 22 noiembrie la București, nu e doar un periplu artistic prin cea mai secetoasă zonă a României, ci și o experiență senzorială incitantă.
Un volum care se uită critic la ultimii 11 ani din istoria României și la omul care a modelat-o.
Interviu cu regizoarea Julia Ducournau despre noul ei film, „Alpha”.
Lux e cel mai ambițios album al Rosalíei. E avant-pop creștin, exercițiu grandoman de virtuozitate, puzzle de referințe, fever dream dătător de fiori și throwback la fosta noastră încredere în marile narațiuni.
Un spațiu mic & atipic plutește deasupra micilor de la Obor, o librărie-frizerie-galerie, editură independentă, pe nume Paper Traffic. Citește un interviu cu Vlad Mihai, creatorul ei, care după munca în agenții de publicitate, care s-a decis să renunțe și să se arunce în proiecte independente.
În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
„Meridian”, cartea de interviuri dintre cineastul Andrei Ujică și jurnalista Claudia Nedelcu Duca, a apărut recent la Editura Trei. Din paginile ei se desprinde un spirit boem și ațâțător, neaoș și cosmopolit totodată, care ne poartă printr-o biografie de superstar.
Într-o noapte am visat că sunt în sala de detenție a cinemaului românesc, care era și un fel de tribunal. Trebuia să fiu judecat de către Instanța Supremă a Cinemaului Românesc.
Am vorbit cu Avi Mograbi, unul dintre cei mai cunoscuți documentariști israelieni contemporani, despre ce poate (și nu poate) cinemaul să facă în timpul unor asemenea vremuri.
Sentimentul de singurătate apasă cel mai greu pe umerii Generației Z. Născuți într-o lume care funcționează sub sloganul „fiecare pentru el”, tinerii încearcă să găsească soluții individuale la o problemă sistemică. O psihoterapeută conturează imaginea acestei generații, prinsă între presiunea de a fi mereu „cea mai bună versiune a sa” și nevoia autentică de a fi văzută și acceptată așa cum este.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.