A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Good Boy” e un horror ce reînnoadă firul unei tradiții de economie radicală a genului, teritoriu ideal de lucru pentru descurcăreții care vor să testeze idei năstrușnice pe bani puțini, pentru un maxim de efect. Filmul încă rulează în cinematografe.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Un interviu despre poezia și muzica unui film și cum construiești perspectiva unui copil.
Denis Mitrofan are 24 de ani, are propria firmă și pune muzică la evenimente. Drumul până aici a fost lung și a pornit dintr-o mare singurătate. Ea a izvorât din familie, din mutări successive, din frica de a fi judecat. Din consumul de substanțe și jocurile de noroc în care s-a refugiat.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Alberto Păduraru are 25 de ani, e poet și studiază jurnalismul. Ne povestește despre singurătatea în raport cu oameni și spații. Despre indisponibilitatea emoțională pe care o vede tot mai prezentă la Generația Z. Despre teama de abandon și relații intense care se sting brusc.
Petrișor Barbu are 22 de ani și și-a încheiat viața de copil mai devreme decât era pregătit. Spune că și-a creat o solitudine autosuficientă în care munca e principalul motor. A fost învățat că doar prin ea poate să se simtă om.
Laura Murariu trăiește „între lumi”: nu știe încă dacă vrea să rămână în țară sau să revină în străinătate, unde a studiat. Într-o generație copleșită de informații și opțiuni, pe care le consumă prea repede pentru a le putea asimila, Laura caută încetinirea, conexiunea și dialogul sincer. Crede că izolarea tinerilor vine nu doar din comoditate, ci și din teama de eșec, de judecată, de neapartenență. Dar și că poți alege să nu fii singur.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
O călătorie sabatică dinspre inima întunecată a austerității române spre marginile delicioase ale hărții. În arta culinară a Marianei Grigoruță din Botoșani, maioneza leagă salata – dar oare ar putea funcționa și ca liant social?
Un dialog cu un superstar al literaturii cubaneze. Despre luptele sale personale cu și pentru scris, despre utopii egalitariste și șansele unui proiect socialist.
„Mutilare” este cuvântul care-i vine în minte doamnei S.B. (72 de ani) când vorbește despre consolidarea blocului din strada Biserica Enei nr. 14, aproape de Piața Universității.
Deși garsoniera în care locuia a fost consolidată, Hildegard Ignătescu nu s-a mai putut muta înapoi. Spune că procesul consolidării a fost „de două ori traumatizant".
Sandra Ionescu este președinta asociației de proprietari din Boteanu 3A-3B, bloc aflat acum în proces de consolidare, și vine aproape săptămânal pentru a vedea cum evoluează șantierul deschis acum mai bine de-un an.
Min Mann Pyae are 19 ani și s-a născut în Myanmar. S-a mutat la Timișoara după ce în țara ei a izbucnit un război civil. Când se simte singură și neînțeleasă, o voce interioară îi spune că n-are dreptul să se simtă așa, pentru că mulți oameni din țara ei nu au șansa pe care o are ea.
Mihai Grecu este artist vizual și regizor român, absolvent al Le Fresnoy, care trăiește și lucrează între Paris și Cluj-Napoca. Practica sa se situează între cinema experimental și imagini generate pe computer, explorând viziuni onirice, alegorii politice și obiecte suprarealiste. Am stat de vorbă cu el despre fascinația sa pentru pepeni, post-adevăr și inteligență artificială.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
La liniile de raportare împotriva violenței online de care copiii și tinerii au parte tot mai des, oricine poate semnala cazuri de abuz sau alte tipuri de conținut ce poate fi periculos. Cum funcționează astfel de hotline-uri? Am aflat de la două organizații care fac eforturi mari pentru un internet mai sigur în rândul celor mai tineri.
Cu o stagiune imaginată sub semnul curajului, Teatrul Masca din cartierul Militari a lansat spectacolul Viral, „o perifeerie queer, proiect de artă activă de Bogdan Georgescu”.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pădurea de molizi”, cel mai recent film de Tudor Giurgiu, își propune să discute un episod sângeros și prea puțin cunoscut din istoria neamului românesc.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
