A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Povestea orașului pe vocile unor personaje pe care le-am descoperit aici: un schior de Olimpiadă, un strungar devenit sculptor, o fostă angajată a fabricii de șampanie, o antreprenoare în turism și un tânăr care a rămas în oraș.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Carpenter’s Son”, noul proiect trăsnit al lui Nicolas Cage, aterizează în golul verii cu ambiția de a face din evanghelie un bazin pentru trucuri horror get-beget, de la semne prevestitoare pe cer la întrupări schimonosite ale necuratului.
Patru veri am muncit în hoteluri din Franța, alături de mama, frații mei și câțiva oameni din satul nostru. Doar așa puteam strânge bani pentru facultate. Mă întreb de ce am rămas, deși m-am simțit exploatată. Munca asta făcută în tăcere, fără martori, încă mă urmărește. Ce vei citi sunt însemnări din jurnalul pe care l-am ținut în acești ani.
Rădăcinile artei sunt în istorie sau în biologia speciei? Află cum răspunde filosoful Denis Dutton în volumul „Instinctul artistic".
Pentru ultimele zile de vară, am rugat trei prozatori contemporani să scrie despre anotimp în orice fel vor ei. În proza lui Dan Panaet, un jurnalist prost plătit și cam împotmolit în propria viață se trezește într-o vară bucureșteană fără bani și cu mult prea mult timp liber. Însă așa ajunge să-și descopere marea misiune în viață.
Ce rămâne în urma unui profesor de pian care a format zeci de generații de elevi.
În România și alte țări din Uniune, migranții din Asia (și nu numai) se străduiesc, adeseori în van, să muncească și să trăiască legal. Între timp, politicienii de extremă dreaptă îi trimit „acasă”. Uniunea Europeană îi trimite tot acolo, dar prin centre din țări terțe, non-UE. Un tânăr indonezian care a studiat la Cluj se întreabă unde și cum anume ar trebui, de fapt, să „se întoarcă”.
Câteva gânduri despre ce înseamnă să scrii în epoca inteligenței artificiale.
Am dat o fugă până la 2 Mai, acolo unde am prins ultimele zile din ȘI festival – ȘI teatru. ȘI film. ȘI mare. Am ținut un fel de jurnal.
Citește un interviu cu Ilinca Păun Constantinescu. curatoarea a 6 rezidențe artistice în 9 stațiuni balneare.
Diana Șubran și soțul său, Andrei, au reușit să creeze o afacere sustenabilă, din care își întrețin familiile și care a transformat Azuga într-o destinație atractivă pe tot parcursul anului.
Nu mai e mult din vară, iar pentru perioada rămasă am ales câteva titluri, majoritatea de ficțiune, cu care nu riscați să vă pierdeți vremea. Nu totul e serios și grav, dar nivelul de satisfacție după lectură cred că are mari șanse să rămână sus.
Carol are 33 de ani, iar 28 dintre ei i-a trăit în Azuga. După ce s-au închis fabricile, iar stațiunea a început să se golească, a fost printre puținii din generația lui care nu au plecat.
Educația media și gândirea critică au apărut în Strategia Națională de Apărare a Țării, pentru prima dată atât de explicit. Statul român recunoaște o vulnerabilitate majoră: nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media. Consecința ar putea fi o societate mai ușor de manipulat, dar și mai fragilă în fața atacurilor informaționale. Ce facem cu educația media? În câte școli ajunge ea, cine o predă și cât de serios este tratată?
Teatrul Andrei Mureșanu (TAM) și Teatrul Tamási Áron (TASZ) lucrează împreună pentru a aduna o comunitate diversă, dar unită de același interes pentru cultură.
Rodica Nedelcu (55 de ani) a venit în Azuga în adolescență, atrasă de oportunitățile unui oraș industrial efervescent și a învățat secretele „remuajului” sau ale „degorjării” la cea mai veche fabrică de șampanie din țară: „Pivnițele Rhein”.
În Azuga, Alex Ștefănescu a făcut primii pași spre a deveni multiplu campion național și a reprezenta România la Jocurile Olimpice.
★★★★★☆☆☆☆☆
Jurassic Park de buzunar? Angoasă capitalistă à la George Romero ambalată frumos pentru fanii imaginilor generate pe computer? Lectură critică a ecofascismului? „The End of Oakstreet", neașteptatul film cu dinozauri al verii, presară aventuri americane vechi și noi într-un gen popular vetust, pe care vrea să-l resusciteze.
Într-un climat profund polarizat, în care refuzul de a-l asculta pe celălalt alimentează ura, Rau insistă aducă în arenă indezirabilii de o parte și alta a baricadei, să forțeze limitele instituțiilor și pe cele artistice, să sfredească vâna atrofiată a teatrului până dă de viață.
Interviu cu Rachel Clarke, scriitoare și medic specializat în îngrijiri paliative, despre transplantul de cord care a schimbat o lege în Marea Britanii.
Cum arată arhiva unei iubiri queer, tinere, în România de azi? Fotografii, bilete de tren, melodii și obiecte-gesturi pe care le observi doar dacă te uiți atent. O serie foto despre spațiul pe care un cuplu încearcă să și-l creeze, într-o lume care nu le oferă întotdeauna loc.
Marian*, abstinent de aproape trei ani, și fiica sa, Elena*, învață să trăiască cu tot ce a pus adicția de alcool între ei.
Poposim în biblioteca scriitoarei Ruxandra Burcescu pentru o discuție despre cel mai nou roman al acesteia: „Greu de pătruns în pădurea de mesteceni”. O conversație despre istorie, iubire, proces creativ și planurile Ruxandrei Burcescu pentru o nouă carte, dedicată prieteniilor între femei.
Peste 150 de actori neprofesioniști au participat la ediția din acest an a Festivalului de Teatru InLight (ITF). Am discutat cu trei dintre aceștia despre cum au ajuns pe scenă la 17, 31 sau 62 de ani și despre ce află despre ei înșiși când devin alți oameni.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
