Carte / Literatură
Oare îi cunoaștem cu adevărat pe cei pe care îi iubim?
Scena9
Un roman care ne provoacă să ne gândim la câte roluri jucăm în viața noastră.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Un roman care ne provoacă să ne gândim la câte roluri jucăm în viața noastră.
Meciul de handbal și Roșu direct aduc pe scenă universul sportului de performanță, ca turnantă socială aflată în interdependență cu comunitățile și indivizii.
Schimbă directorii, taie finanțările, rescrie narațiunea. De la Washington la Varșovia, politicienii folosesc aceleași tehnici de remodelare a istoriei. Care-s riscurile pentru societate?
★★★★★☆☆☆☆☆
Criza economică, consumul de droguri, creșterea extremei drepte. Sunt episoade aparent independente din istoria ultimilor aproape 20 ani în România. Și totuși, spectacolul studenților de la UNATC, Regnuri, demonstrează pertinent conexiunea dintre aceste realități.
Cât de des te întrebi care e procesul din spatele cerceilor pe care îi porți? Sau al inelelor de care îți este greu să te desprinzi? Suntem obișnuiți să purtăm bijuterii și să le cumpărăm, însă rareori știm și care a fost intenția artistului din spatele acelor creații și de cât de multă muncă a fost nevoie până când accesoriile respective au ajuns pe corpul nostru.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rece precum climatul zonei în care îi este plasată acțiunea, „Fjord”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, este mai degrabă o demonstrație retorică decât o reflecție autentică asupra unui caz, celebru în epocă, în care copiii unei familii de români au fost luați din familie de protecția copilului din Norvegia.
Critica de film a ieșit de ceva vreme din revistele culturale și a ajuns în feed-uri, comentarii și dispute publice, care depășesc adesea filmele în sine. Am invitat regizori, critici, curatori, jurnaliști și autori care scriu despre cinema să răspundă la câteva întrebări despre rolul criticii de film astăzi și relația dintre cinema, public și mediul digital.
★★★★★☆☆☆☆☆
Animat de un tur de forță al actriței Ana Dumitrașcu și lansat ieri în premieră mondială la Festivalul de Film de la Cannes, „Jurnalul unei cameriste” de Radu Jude este un omagiu incredibil adus milioanelor de românce care fac muncă de îngrijire în Vestul Europei.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
O cineastă-cercetătoare, o producătoare de film și o activistă pentru drepturile femeilor îți spun ce le înfurie (și ce fac ca să schimbe ceva pe lumea asta).
Cum trăiești într-o lume în care nu ești al tău, ci al mărilor corporații.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
În Panou (ART, 2025), cel mai recent volum de poezie semnat de Andrei Doboș, vedem perspectiva unui subiect dintr-o altă încăpere a Floreștiului, „dormitorul” orașului în plin boom economic Cluj-Napoca, modular și totuși postmodern. De data aceasta, perspectiva e a cuiva care își aprinde lemnul de palo santo și se pierde în meditație după o altă zi trăită la periferia lumii corporate.
Bodily Desires Seeking Magic este o serie de fotografii reprezentative pentru jocurile la care participă bărbații LGBTQ+ sau queer în scena BDSM.
Lucrarea Când sunt vie are la bază explorarea dorinței individuale de autocunoaștere și transformare interioară, prin intermediul detașării și evadării din mediul cotidian. Pune în evidență aspirația către cea mai bună versiune a mea pe care doar eu mi-o pot închipui și visa la ea.
Lucrarea propune un clasor construit sub forma unei arhive vizuale inspirate din timbrele poștale. Proiectul reunește serii fotografice realizate în diferite spații, principal infrastructură industrială, transformate în imagini de mici dimensiuni, organizate asemenea unor colecții filatelice. Prin această structură, fotografia devine atât document, cât și obiect, iar clasorul funcționează ca un instrument de inventariere subiectivă a societății românești contemporane.
Lucrarea Autoportret celular privește dincolo de identitatea individuală și propune o reflecție asupra structurii biologice comune care ne definește. Prin investigarea corpului la nivel microscopic, identitatea este deplasată de la nivelul vizibil al diferențelor către un spațiu interior, unde materia devine comună.
Spală-ți rufele în public este un proiect artistic care investighează problematica violenței domestice și mecanismele culturale ale tăcerii care o înconjoară, pornind de la expresia populară „nu-ți spăla rufele în public”.
Lucrarea Circolo di Identita reconstruiește memoriile foarte haotice ale artistului într-un mod fizic, organizat și structurat. Amintirile sunt povești și întâmplări în care publicul se poate regăsi, având ocazia să le vizioneze în intimitate printr-un aparat pre cinematografic folosit la finalul secolului XIX, început de secol XX.
Proiectul meu de licență, „NIKUTAI TAKU”, s-a născut din dorința de a salva și de a documenta intimitatea și legăturile pe care le am cu oamenii din viața mea, în cea mai pură și sinceră formă posibilă.
Proiectul propune o intervenție în arhiva vizuală și textuală a festivalului One World Romania, explorată dintr-o perspectivă subiectivă.
Casa Amintirilor este un proiect artistic autobiografic care explorează relația dintre memorie, copilărie și traumă, pornind de la experiențe personale și de la impactul pe care relațiile familiale îl pot avea asupra dezvoltării emoționale a unui copil.
Cultul Egocentrist al Propriei Efigii este o instalație fotografică, sculpturală și cinetică ce investighează felul în care subiectul contemporan, rămas fără o instanță externă de validare, își transformă propria imagine într-un obiect de cult.
Lucrarea de licență, Manifestation of the Future, explorează manifestarea la intersecția dintre ritualul magic și psihologia contemporană. Proiectul este o instalație multimedia interactivă, plasată într-un cort intim ce invită la introspecție.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.