A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
Tânărul YouTuber Curry Barker face pasul către cinema cu „Obsession": exploatând inspirat angoasele dating-ului, filmul își camuflează cu talent slăbiciunile pentru a se impune ca hitul horror al unei generații.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
O ficțiune scurtă despre Primul Război Mondial așa cum n-a avut loc, în pregătirea unui nou volum de aventuri cu Popescu & Popova – polițiștii interbelici perfecți pentru bagajul de lecturi de vacanță.
Doi reporteri iau la pas (și la roată) sate și orașe din Teleorman înșirate de-a lungul Dunării, ca să înțeleagă cum ar schimba viața localnicilor ecotraseul turistic Via Danubiana – un drum complet pe malurile românești ale fluviului.
Vara aceasta, Festivalul de Jazz de la Gărâna împlinește 30 de ani de când aduce, la mijloc de vară, improvizația,
Festivalul de la Viena / Wiener Festwochen/ WF 2026, curatoriat de regizorul Milo Rau, a adus spectacole extrem de diverse, dar care au uneori surprinzătoare puncte comune.
Citește un fragment dintr-un roman poetic și sofisticat despre pasiune, intimitate și distrugere.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ultimul viking” e cel mai amuzant film despre traumă, boală mintală și Beatles pe care o să-l vedeți tot anul. Poate ne trebuie ceva similar și-n cinema-ul românesc.
La Jazz in the Park, am stat de vorbă cu Lisa Simone despre cum și-a găsit drumul în muzică la mai bine de 40 de ani, după un ocol în Forțele Aeriene Americane și pe Broadway. Dar mai ales despre cum a reușit să facă pace cu moștenirea lăsată de mama ei, legendara cântăreață și activistă Nina Simone.
Marile ecrane găzduiesc săptămânile astea mai multe filme românești, dintre care două debuturi cum nu se poate mai diferite între ele.
Vezi cum sunau discursurile eugeniste din Ungaria și România secolului XX și ce ne învață despre istoria noastră.
După cinci ani în Cluj-Napoca, cu o bursă oferită de guvernul român, m-am întors la Jakarta, în Indonezia, unde prietenii m-au poreclit „băiatul Europa” – cică mă port ca un alb. Tot ce-mi doream eu era un trotuar.
Creat în paradigma Republic of Gods / Time for New Gods, Wiener Festwochen 2026 nu putea exista fără Florentina Holzinger, artista radicală a momentului, amazoana deconstrucției catolicismului și capitalismului prin forța corpului feminin.
Producătoarea Ada Solomon a discutat cu arhitectul Ștefan Ghenciulescu despre București, cu toate lumile pe care le cuprinde, despre cinema și memoria vizuală a orașului.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
O tânără cercetătoare albaneză în România explică de ce familia Trump, păsările flamingo și un protestatar târât pe jos au scos mii de oameni din case, în cea mai importantă revoltă civică a Albaniei din ultimii ani.
Am trecut valvârtej pe la TIFF, prilej să adaug câteva titluri la bagajul cinefil. Departe de vreo coerență forțată, ele fac cu ochiul la panoplia de posibilități ascunse în această selecție stufoasă.
L-am vizitat pe pictorul Ștefan Câlția în atelierul său ascuns în inima Bucureștiului, cu puțin timp înainte de cea mai mare expoziție a sa de până acum. „Transilvania | Extravaganza” se deschide azi la Sibiu.
★★★★★☆☆☆☆☆
Regele divertismentului Steven Spielberg antrenează spectatorul într-o nouă alergătură pe urmele omuleților verzi care îl obsedează de la începuturi. Mai degrabă film mutant decât recapitulare docilă a filmografiei sub formă de ceremonial, „Disclosure Day” aduce a anti-blockbuster care își asumă riscul bizareriei.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
Doi cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității au recompus, din cele 26 de casete VHS care au supraviețuit la limită Revoluției din 1989, anchete, celule și vieți din ultimul an al dictaturii Ceaușescu. „A.REST 1989”, expoziția construită pe marginea lor, deschide în premieră o fereastră prin care publicul poate privi direct în măruntaiele anchetelor derulate de poliția politică.
Mahoudeau încearcă să ne convingă că mare parte din cazul care se face în jurul mișcărilor occidentale adunate sub numele de woke este o panică și nimic altceva. Și în felul ăsta, cartea își trădează argumentul principal încă din titlu.
Citește un fragment în avanpremieră dintr-una dintre cele mai importante cărți care încearcă să explice de ce trăim cum trăim și cum va arăta viitorul nostru.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
