Muncă / Bani
De ce ar trebui să dăm bani nemunciți tuturor
Scena9
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
Pe 14 februarie am fost să văd „Titanic” la cinema. Da, știu.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Documentarul „Lesvia”, lansat în 2024, lungmetrajul de debut al regizoarei, nu se rezumă doar la istoria absolut fascinantă, pe alocuri îmbătătoare, a comunității lesbiene din Eresos, ci, la fel ca realizatoarea sa, există concomitent și în lumea „localnicilor”, a ruralului mic din Mediterana.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Poposim în biblioteca scriitoarei Ruxandra Burcescu pentru o discuție despre cel mai nou roman al acesteia: „Greu de pătruns în pădurea de mesteceni”. O conversație despre istorie, iubire, proces creativ și planurile Ruxandrei Burcescu pentru o nouă carte, dedicată prieteniilor între femei.
Zeci de cupluri, peste a căror iubire legile românești scriu „interzis”, au dat statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta este povestea unuia dintre ele, spusă din interior.
N-au mai fost lupte de gladiatori pe stadionul „Iftimie Ilisei” din Medgidia, cum nici alte lucruri mai importante nu s-au întâmplat pe-aici în ultima vreme.
Am văzut filmul „Soldații”, regizat de Ivana Mladenovic, și am vorbit despre el cu Adi Schiop, care-a scris cartea din spatele lui și l-a jucat pe unul dintre protagoniști.
Citește un fragment din noul roman al lui Mihai Radu, un thriller sub forma unui puzzle.
Salvată de la gunoi, o arhivă uriașă de fotografie din perioada comunistă devine subiectul unei investigații artistice despre timp și memorie. Un material din arhiva Scena9.
Care dintre cărțile, filmele, muzicile și toate celelalte arte cu care ne-am întâlnit anul ăsta ne-au prilejuit declicuri semnificative și ne-au rămas cel mai puternic în minte? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă. Voi ce-ați trece pe listă?
Am încercat să aflu ce se întâmplă în creier când ne uităm la o pictură. Așa am aflat că artiștii ar fi primii neurocercetători.
Într-una dintre cele mai puternice cărți din secolul 20, un supraviețuitor al Auschwitzului se întreabă dacă-ți poți păstra umanitatea într-un loc al dezumanizării.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Am plecat singură cu trenul din România în Ucraina, ca să fug de mine. Întâlnirea cu un supraviețuitor al Gulagului m-a ajutat să înțeleg că nu fuga e calea.
Cum se transformă un oraș mic atunci când o dublă crimă îi dă viața peste cap?
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Cum înveți să te obisnuiești cu anxietatea, când știi că îți va fi parteneră pe termen lung.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
La Băile Govora, printre vile părăsite, izvoare sulfuroase și legende cu copii dispăruți, realitatea se topește în ficțiune. M-am plimbat cu scriitorul Cătălin Ceaușoglu prin unul dintre decorurile romanului său „Dezrădăcinații” – un noir est-european, în care misterele, secretele și atmosfera de „Twin Peaks comunist” se trezesc la viață.
O discuție cu Ioana Ulmeanu, editoare coordonatoare la ELLE România, despre ochelarii Meta și modă, relația noastră cu tehnologia, dependența statelor de marile companii tech, starea jurnalismului și felul în care am ajuns să credem că nu mai există viață în afara tehnologiilor pe care le folosim.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.