Generația 9 / Alternativ
Gianina Cărbunariu: „Mi s-a întâmplat să-mi fugă pământul de sub picioare”
Luiza Vasiliu
Află cine-s avertizorii de integritate, ce face teatru documentar și unde-i decorația de la Iohannis.
Află cine-s avertizorii de integritate, ce face teatru documentar și unde-i decorația de la Iohannis.
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
De vorbă cu Megumi Okuda, studentă la Compoziție, despre cum se aud orașele, cum e să creezi în epoca Facebook și cum e să devii.
Cristoph Niemann e un vrăjitor al ilustrației. De la acuarele și VR, la jeleuri și aluat de pâine, nimic nu scapă din trusa lui de unelte. Paula Rusu a stat de vorbă cu el, într-un interviu/galerie de artă.
Mi-a fost rușine de felul în care arăt de când mă știu. Și de aproape zece ani pendulez între anorexie și bulimie.
De ce spun unii vorbitori de engleză „the” Ukraine, deși e greșit? Cum arăta țara vecină înainte de război și cine o iubea? O proză scurtă despre dragoste, depresie și patriotism.
Am fost în satul Ein Hod, o colonie de artiști fondată de avangardistul român Marcel Iancu, unde zidurile spun o poveste întortocheată și adesea întunecată.
De vorbă cu autorul suedez Henrik Fexeus. Despre drumul de la o copilărie în care a fost victima bullying-ului până la o carieră înfloritoare de mentalist și scriitor, despre arta de a citi gândurile, magie și thrillere.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Robert Șimon face ilustrații pentru jocuri video și film și a contribuit decisiv la universul vizual din mega-serialul ”Game of Thrones”. Din rolul de concept artist, a imaginat costume și personaje și a schițat detalii din scene cheie ale bătăliilor care încheie apoteotic ultimele sezoane. Asta i-a adus și un Primetime Emmy Award pentru efecte speciale și vizuale. Povestea lui Robert începe cu dinozauri desenați în copilărie și ajunge la unele dintre cele mai spectaculoase universuri fantasy, despre care am povestit în atelierul lui din Sibiu.
Ioana Cîrlig și Marin Raica caută spațiile misterioase și izolate ale României. Timp de 4 zile i-am însoțit într-o expediție prin Maramureș.
E timpul să domesticim eșecul și să-l plasăm acolo unde îi e locul: în esența a ceea ce suntem.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
226 de jurnaliști palestinieni au fost omorâți în ultimele 20 luni, în cadrul unei campanii de a reduce la tăcere vocile celor care documentează atrocitățile din Gaza. Am vorbit cu o jurnalistă din Palestina și cu reprezentanți ai Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor pentru a înțelege mai bine situația îngrozitoare prin care trec lucrătorii media palestinieni și cum afectează asta starea presei de peste tot.
Bianca Jitaru, aka Eligarf, este probabil singura artistă queer, out și mainstream din România. A muncit în Italia, face tâmplărie în Chitila și are piese cu milioane de views. A cântat (neo)manele live în cluburi unde așa ceva nu s-ar fi pomenit acum 15 ani. Citește povestea unei artiste ieșite din toate cutiile.
Anul trecut, mansarda unui bloc nou din Chiajna a luat foc, iar mașinile pompierilor și-au făcut loc cu greu pe străduțele strâmte pentru a stinge incendiul. Am pornit de la acest incident într-o explorare a formelor prin care lăcomia dezvoltatorilor, alături de complicitatea și apatia autorităților, creează și întrețin un risc permanent într-o localitate în care trăiesc acum zeci de mii de oameni.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Trendul analog, în diversele sale forme de manifestare, de la muzică pe vinil și fotografii pe film la scrisori în plic și tricotat, e tot mai popular printre tineri. Dar este el o formă reală de rezistență în fața ecranelor sau doar încă o estetică monetizată, care nu te scoate, de fapt, din online, ci doar te face să-l consumi altfel?
Schimbăm puțin formatul: cărțile devin filme, iar revistele seriale. Atenția ne este absorbită mai puțin de obiectul tipărit și mai mult de imaginile dinamice care locuiesc în interiorul lui.
„Nu mai bea”, i-au spus la urgențe lui Grigore, dar degeaba. Consumul de alcool nu mai este demult o alegere pentru el, cum nu este pentru mulți români care se luptă cu dependența.
În care Bucureștiul este iremediabil mutilat de proiectul megaloman al lui Nicolae Ceaușescu și o întreagă țară suferă. Casa Poporului se înalță, iar arhitecta sa șefă, Anca Petrescu, ni se dezvăluie, cu rele și cu bune.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.