Oricine poate deveni victimă sau agresor în nenumăratele războaie care se dau zilnic în rețelele sociale. Cum a ajuns umilirea online o ocupație la ordinea zilei și ce urme lasă în viețile noastre?
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
Treisprezece actori dintr-un teatru din Braşov au protestat trei săptămâni faţă de modul în care a fost numit noul lor director. Acesta şi-a dat demisia la trei zile după preluarea funcţiei.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva repere de bază pentru arta lui Decebal Scriba, unul dintre cei mai intenși creatori din România anilor '70-'80. Îi puteți vedea 20 de lucrări la Galeria Anca Poterașu din București.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Forensic Architecture au la activ un deceniu de investigații ample din întreaga lume, cu și în numele persoanelor sau comunităților afectate direct de conflicte, forțe ale poliției sau regimuri de graniță.
Am fost în satul Ein Hod, o colonie de artiști fondată de avangardistul român Marcel Iancu, unde zidurile spun o poveste întortocheată și adesea întunecată.
Vezi cum sunau discursurile eugeniste din Ungaria și România secolului XX și ce ne învață despre istoria noastră.
Azi, 15 iunie, se împlinesc 129 de ani de când a murit Mihai Eminescu, așa că am vrut să înțelegem mai bine ce-l mâna în luptă pe jurnalistul Eminescu.
După doi ani de conflict intern, orchestra deja scindată a Filarmonicii din Sibiu pierde nouă muzicieni. Aceștia se numără printre artiștii care au protestat vocal împotriva conducerii Filarmonicii, care din 2023 refuză să semneze contractul colectiv de muncă. Acest refuz, spun sindicaliștii, a dus la suprasolicitare și a impus un climat de muncă toxic. Concedierea celor nouă a fost decisă într-o ședință online a Consiliului Județean, fără consultarea artiștilor și fără a le permite acestora să participe sau să ia cuvântul, sub pretextul reorganizării și al economisirii banilor.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
Am stat de vorbă cu Delia Grigore, profă de romani și activistă, despre segregare, discriminare și ce-i învățăm pe copii despre ură.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
Eyal Sivan e un regizor de film documentar israelian stabilit în Paris și condamnat la relevanță. Se bucură mereu când e invitat la festivaluri internaționale, însă ar prefera să nu fi avut dreptate în filmele sale de acum 30-40 de ani.
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Cum s-a născut mitul antisemit, conform căruia evreii controlează lumea de la conducerea industriei americane de film?
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
O povestire care îmbină chimia și autobiografia, scrisă de unul dintre cei mai puternici autori ai secolului trecut.
Antropologul Vintilă Mihăilescu analizează sistemele de sănătate din România și Franța, pe care le-a cunoscut îndreaproape în calitate de „bolnav” și „pacient”.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
