De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?
Lansat în aprilie 2023, Statutul lucrătorului cultural profesionist promitea să fie un instrument pentru ca sectorul cultural independent să trăiască mai puțin precar. Pe hârtie, acesta ar fi trebuit să sprijine lucrătorii, oferindu-le șanse mai accesibile la protecție socială și mobilitate (inter)națională și, cel mai direct, un nou tip de contract care să-i avantajeze fiscal. La aproape trei ani, însă, doar 11 oameni au obținut titlul de lucrător cultural profesionist.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Handpoke, una dintre cele mai vechi tehnici de tatuare, funcționează astăzi și ca un contrapunct la viteză. Ce-i face pe oameni să aleagă acest gest în această lume obsedată de eficiență? Am căutat răspunsuri de la trei artiști tatuatori: trei filosofii diferite, aceeași tehnică.
În 2019, Scena9 publica o investigație despre o distincție prezentată drept un „Nobel pentru filologie”, pe care Eugen Simion, președintele Academiei Române la momentul acela, anunțase că urma s-o primească. Ancheta scotea la iveală că această medalie a fost inventată de un profesor francez de literatură, care a păcălit mai multe personaje importante din mediul academic internațional. Șapte ani mai târziu, francezul este anchetat de justiția franceză.
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
Patru dintre cele zece titluri care concurează de anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film au fost construite, mai liber sau mai fidel, pe baza unor cărți. Trei dintre aceste cărți – „Frankenstein”, „Hamnet” și „Train Dreams” – au apărut sau sunt în curs de apariție și în România. I-am invitat pe traducătorii lor să scrie despre cum au privit adaptările romanelor pe care le-au transpus, cuvânt cu cuvânt, pentru cititorii români.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
Cum ar trebui negociat statutul de artist/ă în raport cu cel de părinte? Cum facem ca egalitatea între sexe să se traducă onest și în domeniul artistic?
★★★★★☆☆☆☆☆
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche. A filma cum respiri, a transforma actul filmării în respirație: controversatul cineast depliază aici ițele unui bildungsroman ars de soarele Mediteranei, impunându-și grandoarea evidentă a viziunii la fiecare cadru.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism. În locul spațiului viu, deschis și necomercial, autoritățile promit un centru cultural „modern”, dar fără o soluție clară pentru comunitatea care a dat casei un sens până acum.
Descoperă cum s-a împăcat cu trecutul cea mai tânără laureată a Premiului Nobel.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prozatoarea Cecilia Ștefănescu debutează în regia de lungmetraj cu „Un loc sigur”, o poveste despre nevrozele românilor middle class desfășurată pe malul mării, într-o melancolică – și, treptat, tot mai angoasantă – vară indiană.
De Ziua Internațională a Poeziei, o selecție de poeme făcută de prietenii de la ZONA9, platforma dedicată poeziei tinere.
Despre o carte de eseuri scrise ca pe „o formă de penitență pentru o crimă necomisă, dar și ca pe o variantă de terapie intelectuală”.
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
Recomandat de Andra Matzal
Am întrebat-o pe cercetătoarea în istorie Marilyn Yalom cum s-a născut inimioara roșie, cu doi lobi, pe care o împărțim cu generozitate pretutindeni. Am ajuns până-n Evul Mediu.
Recomandat de Ioan Stoleru
Un tânăr dramaturg vorbește despre cum se simte să te abați de la calea pe care ți-ai ales-o, ce înseamnă să pătrunzi în bula (uneori mult prea închisă) a teatrului, cât de echipat mai este acest mediu să pună în scenă problemele zilelor noastre, dar și cum se pregătește pentru premierele de anul acesta.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism. În locul spațiului viu, deschis și necomercial, autoritățile promit un centru cultural „modern”, dar fără o soluție clară pentru comunitatea care a dat casei un sens până acum.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
Cum ar trebui negociat statutul de artist/ă în raport cu cel de părinte? Cum facem ca egalitatea între sexe să se traducă onest și în domeniul artistic?
Recomandat de 
